Ce riscă Lukașenko dacă trimite trupe în Ucraina / Ar putea Putin să-i forțeze mâna?

Belarus este în mod cert parte la conflictul din Ucraina, iar Alexandar Lukașenko este, de asemenea, cel mai important aliat al Kremlinului în această etapă istorică.

Minskul le-a oferit rușilor posibilitatea de a traversa teritoriul său și de a folosi bazele sale pentru a intra în regiunile nordice ale Ucrainei. Mai mult, le-a oferit și suport militar, de la blindate la tancuri, scrie Inside Over.

Dar există un obstacol deloc neglijabil de-a lungul axei Minsk-Moscova: Belarus nu și-a trimis propriile trupe la luptă. În ultimele zile, semnele au indicat o creștere a tensiunii de-a lungul frontierei dintre Ucraina și Belarus, iar Lukașenko a trimis forțe speciale în regiune.

Prin urmare, va exista mai devreme sau mai târziu o intervenție directă a Minskului împotriva Kievului?

• Unele motive ar conduce la un răspuns pozitiv: Putin are nevoie de trupe într-o etapă delicată a conflictului și ar putea apela la cele ale celui mai apropiat aliat al său.
• Alții, însă, oferă un răspuns negativ: conflictul din Ucraina în rândul belarușilor nu este popular, așa cum nici Lukașenko însuși nu este deloc popular în opinia publică. O combinație care ar putea determina Kremlinul să nu ceară un sacrificiu atât de mare de la principalul său aliat.

Putin si Lukasenko la o plimbare cu iahtul Foto: Russian Government / Alamy / Profimedia Images

Lukașenko nu este încântat de idea unei invazii

Într-un astfel de stadiu, este aproape automat să ne gândim la o cerere directă a lui Vladimir Putin către Lukașenko de a trimite soldați belaruși în tabăra de război. Moscova are probleme serioase în ceea ce privește aprovizionarea unităților pe cele mai sensibile fronturi, iar belarușii ar fi disponibili imediat, reducând parțial decalajul numeric dintre ucraineni și pro-ruși în regiunile în care au loc luptele.

Cu toate acestea, mișcarea ar putea crea câteva riscuri pentru președintele Lukașenko. De fapt, războiul nu este foarte popular în Belarus. Nici în Rusia însăși nu este populară, atât de mult încât Putin s-a ”limitat” la o mobilizare parțială și nu generală.

Dar dacă liderul de la Kremlin se poate baza pe un consens larg în țară, nu același lucru se poate spune despre colegul și aliatul său belarus. Lukașenko a supraviețuit valului de proteste care a urmat alegerilor prezidențiale din 2020 doar datorită ajutorului Moscovei.

Acuzațiile de fraudă, valul de demonstrații și arestări au dat o idee despre cum puterea actualului om puternic de la Minsk nu este atât de solidă.

O parte a populației încă îl susține pe Lukașenko, în special în provincia din Belarusul profund, dar o altă parte l-a abandonat pe actualul președinte. Intrarea directă în război împotriva Ucrainei ar risca să perturbe echilibrul fragil actual și să destabilizeze din nou situația. O împrejurare pe care Lukașenko nu și-o poate permite.

Belarus furnizează armament rușilor Foto: Captura Twitter

De ce nu va ataca Belarusul / Arme și tancuri pentru Rusia

Federația Rusă extrage muniție și alte materiale din depozitele militare ale Belarusului – activitate care este incompatibilă cu realizarea condițiilor pentru un atac terestru rusesc sau belarus pe scară largă împotriva Ucrainei din Belarus, spune Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în ultima evaluare.

Direcția principală de informații militare ucrainene (GUR) a raportat la 11 octombrie că un tren cu 492 de tone de muniție de la Arsenalul 43 de depozitare a rachetelor și munițiilor din Gomel (Belarus) a ajuns la gara Kirovskaia din Crimeea la o dată recentă nespecificată.

GUR a spus că oficialii belaruși intenționează să trimită alte 13 trenuri cu arme, echipamente, muniții și alte materiale militare din cinci baze belaruse diferite către stațiile de cale ferată Kamenska (Kamensk-Shakhtinsky) și Marchevo (Taganrog) din regiunea Rostov.

Imagini geolocalizate au arătat cel puțin două trenuri belaruse care transportau marți tancuri bieloruse T-72 și camioane militare Ural în Minsk și lansatoare de rachete sol-aer Tor-M2 în Orsha (regiunea Vitebsk). Mutările de echipamente belaruse în Rusia arată faptul că, probabil, forțele ruse și belaruse nu stabilesc zone de concentrare în Belarus.

Mișcările de echipamente și de aprovizionare din Belarus către Crimeea și regiunea Rostov indică faptul că forțele rusești sunt mai puțin încrezătoare în ceea ce privește securitatea liniilor de comunicații terestre rusești care trec prin nordul și vestul regiunii Lugansk, având în vedere contraofensiva ucraineană în curs de desfășurare acolo.

Lukașenko ajută Rusia să își instruiască recruții

Tadeusz Giczan, un jurnalist bielorus și cercetător la Centrul de Analiză Politică Europeană, explică de ce declarațiile belicoase și anunțurile făcute recentde Alexandr Lukașenko și alți oficiali de la Minsk sunt de fapt adresate publicului occidental.

Cercetătorul de la CEPA arată că, judecând după fotografiile apărute cu trupele rusești, în Belarus au ajuns recruți proaspăt mobilizați după 21 septembrie, când Vladimir Putin a decretat mobilizarea parțială în Rusia, și nu unități regulate ale armatei ruse.

Giczan afirmă de asemenea că trenurile militare rusești nu transportă echipamente grele în Belarus, ci doar camioane, rezervoare petroliere și mașini de pasageri cu soldați.

„Singurele lucruri reale pe care le-am văzut până acum au fost sosirea unor recruți ruși, predarea a peste 100 de tancuri și camioane Rusiei și ‘exerciții de pregătire a mobilizării’ în unele zone din Belarus, acestea arătând la fel de jalnic ca în Rusia”, rezumă cercetătorul.

Rămâne puțin probabil așadar ca forțele ruse și/sau belaruse să atace Ucraina din Belarus.

Graniță dificilă și bine apărată

Granița dintre Ucraina și Belarus este aproape în întregime acoperită de mlaștina Pripet, una dintre cele mai mari din Europa, și că puținele secțiuni cu drumuri pe care rușii le-au folosit să atace în luna februarie au fost transformate de ucraineni într-o veritabilă „linie Maginot” de partea lor a graniței, cu câmpuri de mine, apărare în adâncime, poduri aruncate în aer șamd.

„Un atac asupra lor de către grupul [militar] comun bieloruso-rus în starea actuală ar fi o sinucidere care ar rezulta probabil în sinuciderea politică a lui Lukașenko. Deci nu, nu va exista un atac dinspre Belarus, cel puțin nu deocamdată”, afirmă Tadeusz Giczan.

Armata din Belarus va face execiții militare în apropiere de granița cu Polonia Foto: Viktor Tolochko / Sputnik / Profimedia Images

Ce va decide Kremlinul?

Cu toate acestea, președintele belarus are puțin spațiu de manevră. Dacă Putin i-ar cere sacrificiul de a desfășura trupe pe teren, nu ar putea spune nu. Minskul nu a trimis până acum niciun soldat, probabil pentru că nici Kremlinul nu dorește acest lucru. Cu alte cuvinte, totul depinde de ceea ce se decide deocamdată la Moscova.

Deocamdată, poate că patrulele comune de-a lungul granițelor ucrainene sunt suficiente. Prin această mișcare, de fapt, Kievul este obligat să mențină forțe importante în nordul țării, în detrimentul fronturilor din est și sud.

surse: Inside Over, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), HotNews.ro.

–––––-

• Evenimentele de duminică privind războiul din Ucraina sunt LIVE aici pe HotNews.ro