Biden a vorbit cu Erdogan la telefon. Șeful Casei Albe i-a spus să renunţe la blocarea aderării Suediei la NATO
Preşedintele american Joe Biden a anunţat că a avut o convorbire telefonică cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, în care liderul reales al Turciei a repetat dorinţa Ankarei de a cumpăra avioane de luptă F-16 de la Statele Unite, în timp ce Washingtonul i-a transmis că vrea ca Ankara să renunţe la obiecţia faţă de aderarea Suediei la NATO, relatează Reuters.
„Am vorbit cu Erdogan. L-am felicitat pe Erdogan. El încă vrea să rezolve ceva în legătură cu F-16. I-am spus că vrem să ne înţelegem în privinţa Suediei, aşa că hai să rezolvăm asta. Şi astfel vom ţine din nou legătura unul cu celălalt”, a declarat Joe Biden reporterilor înainte de a pleca de la Casa Albă spre Delaware.
„Vom vorbi mai mult despre asta săptămâna viitoare”, a adăugat preşedintele american.
Aderarea la NATO a Suediei trebuie să fie ratificată de toţi membrii NATO. Atât Turcia, cât şi Ungaria nu au aprobat încă această candidatură.
Turcia a încercat să cumpere de la Statele Unite avioane F-16 în valoare de 20 de miliarde de dolari şi aproape 80 de kituri de modernizare, dar vânzarea a fost blocată din cauza obiecţiilor Congresului american cu privire la dosarul problematic al Ankarei în materie de drepturile omului şi politica referitoare la Siria, chiar dacă administraţia Biden a declarat în mod repetat că susţine furnizarea avioanelor către Turcia.
Un pachet mult mai mic de 259 de milioane de dolari, care includea actualizări ale software-ului pentru actuala flotă de avioane de luptă F-16 a Turciei, a fost aprobat de Congresul american la începutul acestui an, la câteva zile după ce Turcia a ratificat aderarea Finlandei la NATO.
Pe de altă parte, administraţia Biden a respins în mod repetat teza că ar acţiona „quid pro quo” pentru vânzarea de F-16 şi extinderea NATO, deşi ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a declarat în ianuarie că partea americană a precizat clar că o aprobare a candidaturilor la NATO ar fi privită pozitiv de Congres.
Într-o scrisoare adresată în februarie lui Biden, un grup bipartizan de senatori a declarat că refuzul Turciei de a ratifica protocoalele de aderare pentru Suedia şi Finlanda, care încă mai aşteptau la acel moment, ar „pune sub semnul întrebării această vânzare suspendată”, referindu-se la avioanele F-16.
O sursă familiarizată cu discuţiile a declarat că Statele Unite au spus anterior Turciei că va fi greu să obţină aprobarea Congresului pentru F-16 dacă Ankara nu dă undă verde Suediei.
Suedia şi Finlanda au depus anul trecut cererea de aderare la NATO, renunţând la politica de nealiniere militară după invazia Rusiei în Ucraina.
Turcia a ratificat aderarea Finlandei la NATO la sfârşitul lunii martie, dar a continuat să se opună candidaturii Suediei, afirmând că Stockholmul adăposteşte membri ai unor grupuri militante pe care le consideră teroriste. La fel ca Turcia, nici Ungaria nu a aprobat candidatura Suediei.
Aderarea Suediei la NATO până la jumătatea lunii iulie, când este programat summitul Alianţei în Lituania, se numără printre priorităţile principale ale Washingtonului.
Preşedinţia turcă, într-un scurt comunicat referitor la convorbirea dintre Biden şi Erdogan, a declarat că cei doi lideri au convenit să aprofundeze cooperarea în toate aspectele legăturilor lor bilaterale, a căror importanţă, au spus ei, a crescut şi mai mult în faţa provocărilor regionale şi globale.
Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a câştigat duminică un nou mandat de preşedinte, al treilea, continuându-şi astfel cel de-al treilea deceniu de când se află la putere la Ankara.