Panteonul din Roma va percepe de luni o taxă de intrare

Panteonul, unul dintre cele mai vechi şi mai emblematice monumente din Roma, va începe în curând să taxeze intrarea vizitatorilor, o măsură care a stârnit joi reacţii mixte din partea turiştilor, potrivit Reuters și News.ro.

Preţul biletului nu a fost încă confirmat, dar „nu va depăşi 5 euro”, a anunţat Ministerul italian al Culturii, iar minorii şi rezidenţii vor fi scutiţi.

Schimbarea a fost „bazată pe bunul simţ”, a declarat ministrul italian al Culturii, Gennaro Sangiuliano, iar preţul va fi „modest” pentru cel mai vizitat sit cultural din Italia.

În prezent, intrarea la Panteon este gratuită – deşi trebuie să vă rezervaţi un loc în perioadele aglomerate, iar cozile lungi nu sunt neobişnuite.

Nu a existat nicio indicaţie cu privire la un termen pentru aducerea taxei de intrare.

Clădirea veche de 2.000 de ani este în prezent o biserică consacrată, iar o parte din încasările obţinute din vânzarea biletelor vor merge către dieceza de Roma.

Cea mai mare parte a banilor – 70 la sută – va merge către Ministerul Culturii, care va suporta costurile de curăţare şi întreţinere.

În rândul turiştilor care au vizitat Panteonul joi, reacţia la această veste a fost mixtă.

„Are sens. Conservarea necesită bani, iar pe mine nu mă şochează faptul că-i determină pe turişti să contribuie”, a declarat Gustavo Rojas, un chilian în vârstă de 37 de ani.

Cu toate acestea, Alessandra Mezzasalma, un ghid turistic italian în vârstă de 46 de ani, a declarat pentru AFP că este „ruşinos”.

„Panteonul şi monumentele istorice în general sunt bunuri colective şi ar trebui să rămână deschise pentru toată lumea. Cultura trebuie să fie cât mai incluzivă posibil”, a spus ea.

„Dacă ar fi trebuit să plătesc, nu am fi intrat”, a declarat turista franceză Clara Dupond, în vârstă de 21 de ani.

Celelalte biserici importante din Roma, inclusiv Bazilica Sfântul Petru, pot fi vizitate gratuit, însă muzeele şi monumentele, cum ar fi Colosseumul, sunt cu taxă.

Panteonul este renumit pentru cupola sa extraordinară, care măsoară 43 de metri în diametru şi include o deschidere circulară prin care cade lumina şi, ocazional, ploaia.

A fost construit ca templu în secolul I î.Hr. înainte de a fi complet reconstruit sub împăratul Hadrian la începutul secolului al II-lea d.Hr.

După ce a fost neglijat, edificiul a primit o nouă viaţă după ce a fost consacrat ca biserică în secolul al VII-lea sub Papa Bonifaciu al IV-lea.