Lovitura de stat din Niger și controlul „necontrolat” al uraniului

Prin politica sa de renunțare la energia nucleară, Germania nu e afectată energetic de lovitura de stat din Niger. Însă aceasta ar putea avea consecințe economice de amploare, pentru guvernul de la Paris. Franța primește mult uraniu din Niger, de care are nevoie pentru cele 56 de reactoare nucleare.

Minele țării africane sunt un element central al strategiei energetice de diversificare, într-un moment în care se fac eforturi pentru a minimiza achiziția de uraniu în afara sferei de influență a Rusiei.

Uraniul este un metal greu radioactiv, exploatat din natură, ulterior procesat și utilizat pentru funcționarea centralelor nucleare. Nigerul este un furnizor important de uraniu pentru țările UE și a fost al cincilea (ca mărime) furnizor al Franței, în ultimii zece ani.

Dependența Franței de uraniul nigerian

În luna mai au fost semnate în Franța noi contracte pentru uraniu. Dacă aceste contracte de uraniu cu Nigerul sunt în pericol din cauza loviturii de stat, industria energetică a Franței ar avea o problemă. Cooperarea economică cu Franța, profitabilă pentru Niamey, este singura asigurare pentru Paris de a nu pierde complet influența în Niger.

În cazul în care cooperarea militară dintre Franța și Niger devine permanent imposibilă, nu numai misiunea antiteroristă a Franței este amenințată. Cooperarea economică dintre cele două țări ar putea deveni atunci și mai dificilă.

Franța obține materia primă uraniu, esențială pentru funcționarea reactoarelor nucleare, din Niger. 20% din importurile franceze de uraniu provin din statul situat în zona Sahel. În luna mai a acestui an, compania nucleară franceză Orano a semnat noi contracte cu guvernul nigerian.

Exploatarea franceză a uraniului din Niger urmează să fie prelungită până în 2040, a declarat la semnarea contractului șeful Orano, responsabil cu afacerile miniere, Nicolas Maes: „Ne angajăm împreună, pentru ca această mină să poată fi exploatată cât mai mult timp.“

Cvasi-dependența UE

În 2021, UE a importat peste 2.900 de tone de uraniu din Niger și aproximativ 2.800 de tone din Kazahstan. Pe locurile trei și patru au urmat Rusia și Australia, potrivit Statista.com.

„După lovitura de stat din Nigerul din Africa de Vest, aprovizionarea cu uraniu a Europei este inițial sigură“, potrivit Comisiei Europene (CE), citate luni de Redaktionsnetzwerk Deutschland.

În prezent, nu există niciun risc de aprovizionare în UE, a declarat marți un purtător de cuvânt al autorității de la Bruxelles. „Pe termen mediu și lung, există suficiente rezerve pe piața mondială, pentru a satisface nevoile UE”, a spus purtătorul de cuvânt al CE.

Germania puțin afectată

Germania pare a fi puțin spre deloc afectată de un stop de livrare al uraniului nigerian. În 15 aprilie 2023, potrivit deciziei din 11 noiembrie 2022 a Bundestag-ului german, ultimele trei centrale nucleare active din Germania – Emsland, Isar 2 și Neckarwestheim 2 au fost scoase din funcție.

După putsch-ul din Niger de la sfârșitul săptămânii trecute, Ministerul Federal de Externe a recomandat celor cca 100 de cetățeni germani locali să părăsească țara și a emis un avertisment de călătorie. Ambasada Germaniei își va continua activitatea în capitala Niamey, potrivit Ministerului de Externe german.

De asemenea, Bundeswehr examinează în prezent „toate opțiunile” în ceea ce privește prezența sa în regiune. Potrivit ZDF.de. ministrul Apărării, Boris Pistorius (SPD) a subliniat că „până acum nu există niciun motiv să presupunem” că cei aproximativ 100 de soldați germani din Niger sunt în pericol.

Sfârșitul unei epoci?

Pentru Franța însă, lovitura de stat din Niger ar putea pune capăt unei epoci. Epoca France Afrique – o cooperare între fostele state coloniale franceze din Sahel și Paris, dominată și dictată de interesele Franței.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a condamnat lovitura de stat în cei mai fermi termeni: lovitura de stat a fost absolut ilegitimă și foarte periculoasă pentru nigerieni, pentru Niger și regiune. Dar spațiul de manevră al Franței este limitat.

Cuvintele lui Macron indică și acest lucru. El a cerut ca președintele Nigerului, ales democratic, Mohamed Bazoum, să fie eliberat. Franța sprijină „organizațiile regionale în deciziile pe care trebuie să le ia”, fie că se bazează pe mediere sau pe sancțiuni.

„Suntem alături de liderii regionali pentru a apăra democrația, libertatea de exprimare și lupta împotriva oricărei manipulări”, a spus Macron. După Mali și Burkina Faso, lovitura de stat din Niger este a treia din regiune din 2020. În mod fundamental, aceasta pune sub semnul întrebării prezența militară a Franței în regiunea Sahel.

Între 1.500 și 2.000 de soldați francezi sunt staționați în Niger. 5.000 de containere cu material militar urmează să fie depozitate la Niamey. După lovitura de stat din Mali, Niamey a devenit bastionul geostrategic al Occidentului.

Iar acesta e acum sub un control „necontrolat“.

E adevărat că nu există același resentiment anti-francez în Niger, ca în Mali, dar puciștii nigerieni au spus clar guvernului francez că nu vor tolera nicio amestecare în treburile lor interne.