Furie, politică și violențe. Cum au intrat zeci de universități americane în febra protestelor declanșate de războiul din Gaza – VIDEO
Protestele declanșate de războiul din Gaza s-au amplificat în ultimele săptămâni în campusurile studențești americane și, inspirate de evenimentele de la prestigioasa Universitate Columbia, au cuprins zeci de școli. Peste o mie de demonstranți au fost arestați până acum, au existat acuzații de antisemitism, ciocniri cu poliția care a intrat în forță pentru a demola taberele de protestatari și chiar violențe în toată regula, în special la Universitatea California (UCLA), atunci când contramanifestanții pro-israelieni au atacat mulțimea pro-palestiniană, miercuri seară, scriu Reuters, BBC, Associated Press și New York Times.
Zeci de campusuri universitare din SUA au fost ocupate în ultimele zile de studenții care protestează față de războiul din Gaza și cer școlilor să renunțe la orice legătură financiară sau de altă natură cu Israelul.
Un lucru cert: în vreme ce au atras atenția întregii lumi, manifestațiile nu au reușit să își îndeplinească obiectivele concrete. Universitățile nu intenționează să renunțe la legăturile cu Israelul sau la investițiile în companii care au legătură cu Israelul, iar președintele Joe Biden a subliniat că protestele nu l-au forțat să-și modifice politica din Orientul Mijlociu.
Multe universități se luptă încă să facă față manifestațiilor din campusuri, cu doar câteva zile înainte de ceremoniile de absolvire, și în vreme ce poliția a eliberat marți noapte o clădire ocupată la Universitatea Columbia, alte arestări fiind efectuate la Universitatea din Texas, Austin, forțele de ordine mai arestau încă, joi, manifestanții din tabăra de la UCLA.
Protestele din universitățile americane, inclusiv manifestații pro-israeliene, au început imediat după atacul terorist al Hamas din 7 octombrie și răspunsul Israelului în Gaza, dar s-au amplificat în ultimele săptămâni.
O serie de arestări făcute printre protestatarii pro-palestinieni la Universitatea Columbia din New York pe 18 aprilie, după ce aceștia instalaseră deja corturi în campus, au generat manifestații de solidaritate în alte colțuri ale țării.
Protestatarii s-au baricadat apoi într-o clădire a aceleiași Universități Columbia și au fost ulterior evacuați de polițiști, iar mișcarea a generat și mai multă atenție.
Zeci de universități au fost cuprinse între timp de febra protestelor, cu diferite grade de intensitate.
Printre acestea: George Washington, Brown, Yale, Harvard, NYU, Georgetown, John Hopkins, Cornell, Princeton, MIT – de pe coasta de est a SUA, California State Polytechnic, University of California, Los Angeles; University of California, Berkeley; University of Washington – de pe coasta de vest, University of Wisconsin, Indiana University, University of Michigan, Ohio State, University of Chicago – din Midwest, University of North Carolina, Charlotte, Florida State, Virginia Tech, University of Texas at Austin, Arizona State – din sud și sud-vest, potrivit BBC.
Problema a căpătat accente politice în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale americane din noiembrie, republicanii acuzând unii administratori de universități că închid ochii la retorica antisemită și la hărțuirea antisemită, scrie Reuters.
Unii protestatari au fost acuzați că și-au exprimat susținerea pentru Hamas, o organizație teroristă. Iar studenții evrei au atras atenția că se simt în mod direct amenințați.
Tabăra pro-palestiniană, inclusiv evreii care se opun acțiunilor israeliene din Gaza, au spus că sunt catalogați pe nedrept drept antisemiți pentru că au criticat guvernul israelian și și-au exprimat sprijinul pentru drepturile omului.
Sub presiune politică
Totul se petrece însă într-un an electoral intens, iar politicienii, în special cei conservatori, au fost vocali și au pus presiune pe președinții universităților să ia măsuri pentru a pune capăt protestelor.
Tot mai frecvent, liderii universităților au avertizat că protestele întrerup activitatea educațională și că vandalizează campusul, amenințând cu suspendarea sau exmatricularea studenților implicați.
Președintele democrat Joe Biden, care a fost criticat de protestatari pentru că a furnizat fonduri și arme Israelului, a condamnat atât „protestele antisemite”, cât și pe „cei care nu înțeleg ce se întâmplă cu palestinienii”.
Fostul președinte Donald Trump, candidatul republican pentru alegerile din 2024, a calificat situația protestelor din campus drept „un dezastru” și a salutat intervenția forțelor de ordine.
Joi, după confruntările intense de la UCLA, Biden a avertizat că protestatarii au dreptul la liberă exprimare, dar că manifestațiile trebuie să respecte legea. El a mai spus că în campusuri nu ar trebui să existe antisemitism sau orice alt limbaj al urii.
Și, în cele din urmă, președintele a subliniat că protestele nu i-au influențat în niciun fel politica privind Israelul și războiul din Gaza.
Ce vor protestatarii din universități
În primul rând, protestatarii cer oprirea războiului Israelului din Gaza, criticând în același timp sprijinul Washingtonului pentru guvernul israelian.
Ei vor de asemenea ca școlile lor să taie orice legătură financiară cu Israelul.
Mai exact, vor ca universitățile, care își finanțează cercetarea prin investiții în diverse companii, să vândă acțiunile deținute la companii israeliene sau care operează în legătură cu Israelul.
Studenții activiști spun că societățile care fac afaceri în Israel sau cu organizații israeliene sunt complice la războiul din Gaza – la fel și universitățile care investesc în aceste societăți.
Unii, precum cei de la Yale sau Cornell, vor ca școlile să nu mai investească în companii care produc armament.
Studenții de la Columbia însă vor ca universitatea să își vândă participațiile la Google, care are un contract uriaș cu Israelul sau chiar la Airbnb, care listează proprietăți de închiriat în coloniile israeliene din Cisiordania, scrie New York Times.
Nicio universitate din SUA nu s-a angajat să facă acest lucru în mod clar, deși unele au tăiat în trecut anumite legături financiare specifice.
Președinta Universității Columbia a spus clar că nu va vinde acțiunile în astfel de companii, dar că este dispusă să transparentizeze investițiile și să investească în sănătate și educație în Gaza.
În timp ce această vânzare de acțiuni ar avea un impact neglijabil, sau nul, asupra războiului din Gaza, protestatarii spun că decizia i-ar identifica mai clar pe cei care profită de pe urma războiului și ar ajuta la conștientizarea problemei lor.
De la laboratoare de cercetare la fonduri pentru burse, universitățile finanțează numeroase activități folosind în mare parte randamentele din investiții de milioane de dolari – și chiar miliarde în unele cazuri.
Conducerile universităților au avut strategii diverse pentru a calma protestele. Unele au negociat cu studenții activiști, în timp ce altele au dat ultimatumuri care au dus la chemarea poliției.
Un acord a fost încheiat între Universitatea Northwestern de lângă Chicago și protestatari, care limitează dimensiunea taberei.
Un alt acord a fost încheiat la Universitatea Brown, unde oficialii școlii au fost de acord să organizeze un vot privind investițiile în octombrie, în schimbul îndepărtării taberei de către studenți.
În unele cazuri, universitățile și-au suspendat cursurile sau ceremoniile de absolvire.
Cine sunt protestatarii
Protestele pro-palestiniene au atras studenți și cadre didactice de diferite origini, inclusiv de confesiune musulmană și evreiască, dar cu siguranță nu numai, după cum arată imaginile de la fața locului și după cum spun chiar organizatorii, scrie Reuters.
Printre grupurile care au organizat diferite proteste se numără Students for Justice in Palestine și Jewish Voice for Peace.
Cele două grupuri, vechi de zeci de ani, care protestează frecvent împotriva ocupației militare israeliene, au filiale în întreaga țară care au fost esențiale pentru protestele din campusuri.
Protestele de la Columbia au fost organizate de Columbia University Apartheid Divest (CUAD), care se descrie ca o coaliție de peste 100 de grupuri studențești.
Aceasta a fost fondată în 2016 și a încercat fără succes să pună capăt investițiilor făcute de Columbia în companiile producătoare de arme și în alte companii care susțin ocupația Israelului asupra teritoriilor palestiniene.
Studenții, printre care se numără evrei, musulmani și palestinieni, au „reactivat” coaliția și cererile sale după atacul Hamas din 7 octombrie și răspunsul Israelului Gaza.
Studenții de la Columbia au organizat rugăciuni musulmane și evreiești în tabără, iar unii au ținut discursuri în care au condamnat Israelul și sionismul și au lăudat rezistența armată palestiniană.
Organizatorii au respins acuzațiile de antisemitism, deși unii studenți evrei au declarat că nu se simt în siguranță în campus și că sunt neliniștiți de scandările despre care spun că sunt antisemite.
Acest lucru a fost remarcat și de politicieni și de liderii universităților care au cerut forțelor de ordine să pună capăt protestelor.
În multe cazuri, la protestele din campusuri au luat parte persoane din afara universităților. Universitatea Columbia a spus că jumătate dintre persoanele arestate marți seară nu aveau vreo legătură cu școala.
De ce a devenit Columbia epicentrul protestelor
Nu este surprinzător faptul că valul de proteste a început la Universitatea Columbia.
Universitatea este aproape de presa națională din New York și statutul său de instituție din Ivy League îi conferă o poziție de proeminență, a explicat pentru New York Times Omar Wasow, profesor de științe politice la Universitatea din California, Berkeley.
Astfel, protestele pro-palestiniene de acolo au atras o atenție mai mare decât ar fi putut să o facă în altă parte. Important: campusul găzduiește un număr mare de studenți evrei, mulți dintre ei declarând că se simt speriați de hărțuirea antisemită sau de atacurile protestatarilor.
Această exprimare a temerilor lor a alimentat o mai mare acoperire mediatică și o presiune politică asupra conducerii – în special asupra președintei Columbia, Nemat Shafik.
O serie de arestări din 18 aprilie a generat alte acțiuni de solidaritate cu protestatarii – și reacții contrare din partea celor care au considerat protestele ca fiind antisemite sau care doreau să arate sprijin pentru Israel, într-un val care s-a răspândit rapid în întreaga țară.
„Conflictul de acolo contribuie apoi la această mare cascadă, la alte campusuri care s-au alăturat și la alte mijloace de comunicare din întreaga țară și din întreaga lume care au acordat atenție”, a spus Wasow.
Evenimentele nu ar fi căpătat atât de multă importanță fără arestări, a declarat și Daniel Schlozman, profesor de științe politice la Universitatea Johns Hopkins, care studiază mișcările sociale și politica de partid din SUA.
Dar arestările au fost mai mult decât o decizie izolată. Ele au fost rezultatul contextului politic și juridic particular din Statele Unite.
Partidul Republican este în mare parte unit în ceea ce privește sprijinul său pentru Israel. De asemenea, republicanii criticat de mult timp universitățile ca fiind bastioane ale ideologiei de stânga, încercând să le prezinte ca pe niște incubatoare de radicalism pe probleme de rasă și gen și ca medii ostile pentru oricine nu aderă la aceste ideologii.
Democrații, în schimb, sunt mult mai divizați în ceea ce privește Israelul și războiul din Gaza.
Președinții de universități, care încercau să calmeze și să medieze conflictul dintre grupurile de protestatari au devenit frecvent ținte ușoare ale politicienilor.
În decembrie anul trecut, legiuitorii republicani i-au pus la zid pe președinții de universități în legătură cu modul în care au gestionat manifestațiile împotriva războiului din Gaza, în cadrul unor audieri care au contribuit la eventualele demisii ale președinților Universității din Pennsylvania și Harvard.
Shafik, președinta Universității Columbia, a avut motive să se teamă pentru postul său atunci când a fost chemată recent în fața Congresului, unde a promis că îi va pedepsi pe studenții protestatari dacă va fi necesar.
În aceeași seară, ea a chemat poliția în campus.
Palestinienii aplaudă protestele din universități, Israelul le condamnă
Mai mulți manifestanți din nordul și centrul Fâșiei Gaza și-au exprimat miercuri recunoștința față de studenții din campusurile universitare din SUA.
În Deir al-Balah, în fața spitalului Al Aqsa Martyrs, medici, asistente și personal medical au ținut pancarte cu mesaje care cereau încetarea războiului.
Dr. Saad Abu Sharban a declarat pentru CNN că a fost „încântat” de imaginile cu protestatari din alte țări, deoarece acestea înseamnă „că în întreaga lume există oameni care știu ce se întâmplă aici, în Fâșia Gaza, în acest moment”.
Miercuri, în mai multe tabere de refugiați din enclava palestiniană, copiii au putut fi văzuți, de asemenea, ținând în mâini pancarte și bannere cu numele diferitelor universități americane unde au avut loc demonstrații pro-palestiniene, pe care scria „mulțumesc pentru solidaritatea voastră!”.
Ambasadorul Israelului la ONU, Gilad Erdan, a denunțat însă demonstrațiile universitare într-un discurs ținut în fața Adunării Generale de la New York.
Erdan a spus că manifestațiile sunt organizate de „protestatari antisemiți afiliați cu agitatori externi”.
El a declarat că studenții ar trebui să fie expulzați, în timp ce profesorii și președinții universităților ar trebui să se confrunte cu „măsuri rapide și severe”.
Erdan și-a atacat colegii de la ONU, acuzând Adunarea Generală că a răspândit o retorică anti-israeliană despre care a afirmat că a contribuit la galvanizarea protestatarilor. El a strigat „rușine” către țările așezate în sală.
O istorie a protestelor universitare
Studenții americani au organizat în mod frecvent proteste, ultima rundă fiind în 2020, în timpul manifestațiilor mai ample „Black Lives Matter” din întreaga țară.
În trecut, manifestațiile pentru libertatea de exprimare au degenerat rapid în mitinguri masive, demonstrațiile din campusuri împotriva războiului din Vietnam s-au soldat cu victime, iar protestele pentru drepturile civile din SUA s-au încheiat cu arestări în masă, scrie USA Today.
Circumstanțele fiecărui protest au fost diferite, dar povestea este familiară: tinerii au cerut schimbări în campusurile lor sau în lume – iar demonstrațiile lor au degenerat adesea pe fondul unor ciocniri cu autoritățile.
Columbia, universitatea aflată în centrul actualului val de proteste, a mai avut parte chiar și înainte de proteste similare, inclusiv în timpul războiului din Vietnam, în 1968.
Demonstrațiile au determinat universitatea să pună capăt cercetărilor clasificate pe tema războiului și să oprească recrutarea, printre alte schimbări, a scris Rosalind Rosenberg, profesor de istorie la Barnard College, pentru Barnard Magazine.
Cel mai puternic protest universitar împotriva războiului din Vietnam a avut loc la Universitatea Kent State din Ohio, în mai 1970.
Studenții au început să demonstreze împotriva războiului din Vietnam și a invaziei americane în Cambodgia în campusul lor pe 2 mai.
Două zile mai târziu, Garda Națională a deschis focul într-o mare de protestatari anti-război și trecători. Soldații au ucis patru tineri și au rănit alți câțiva.
„Impactul împușcăturilor a fost dramatic”, au scris Jerry Lewis și Thomas Hensley într-un articol pentru Kent State University.
„Evenimentul a declanșat o grevă studențească la nivel național care a forțat sute de colegii și universități să se închidă”, au spus ei.
Reprimarea violentă a protestului a influențat, de asemenea, politica națională, au scris Lewis și Hensley.
„În «The Ends of Power», (H.R.) Haldeman, (un consilier de top al președintelui Richard Nixon), afirmă că violențele de la Kent State au început derapajul spre Watergate, distrugând în cele din urmă administrația Nixon”, se arată în articol.
Un alt val de proteste populare în campusurile universitare a avut loc în anii 1980. Studenții din întreaga țară doreau ca universitățile lor să întrerupă legăturile cu grupurile care susțineau apartheidul sud-african.
Universitatea Columbia s-a aflat și atunci în centrul mișcării. Studenții conduși de Coaliția pentru o Africă de Sud Liberă de la Universitatea Columbia au blocat Hamilton Hall, clădirea administrativă a universității.
Protestatarii s-au confruntat cu mai puține tentative de reprimare în această perioadă, din cauza unei „anumite stânjeneli în rândul elitelor din Statele Unite privind complicitatea cu guvernul alb al Africii de Sud”, a explicat Daniel Farber, profesor de istorie la Universitatea din Kansas, care a studiat activismul american, potrivit Vox Media.
Universitatea Columbia a fost una dintre primele facultăți care a renunțat la investițiile în companii care aveau legătură cu Africa de Sud și 155 de universități i-au urmat exemplul.
Congresul american a adoptat, de asemenea, Legea cuprinzătoare antipartheid în 1986, care urmărea să împiedice noi schimburi comerciale și investiții între această națiune și Africa de Sud.
Proteste de mai mică amploare în Europa
Cu excepția Franței, unde studenții de la prestigioasele universități Sorbona și Sciences Po au organizat proteste și demonstrații ample, protestele pro-palestiniene din campusurile universitare americane au avut până acum un ecou redus în Europa, scrie The Guardian.
Săptămâna aceasta, poliția franceză a îndepărtat zeci de studenți de la universitatea Sorbona, după ce aproximativ 50 de protestatari au instalat corturi în curtea principală a universității, au desfășurat un steag palestinian de mari dimensiuni și au scandat sloganuri de susținere a palestinienilor din Gaza.
Săptămâna trecută, trei zile de proteste au zguduit Institutul de Studii Politice din Paris, mai bine cunoscut sub numele de Sciences Po, o instituție de elită care numără printre absolvenții săi mai mulți președinți – inclusiv Emmanuel Macron – și prim-miniștri.
Aproximativ 200 de studenți pro-palestinieni, susținuți de o serie de parlamentari radicali de stânga, au încercat să ocupe un amfiteatru.
Protestul s-a încheiat în mod pașnic după ce protestatarii au fost de acord să evacueze clădirea și să nu mai întrerupă cursurile și examenele, în timp ce Sciences Po a promis să renunțe la procedurile împotriva lor și să examineze nemulțumirile, inclusiv legăturile cu universitățile israeliene.
În Italia, zeci de studenți și aproape 30 de ofițeri de poliție au fost răniți luna trecută în timpul unui protest pro-palestinian în fața universității La Sapienza din Roma, iar imaginile cu poliția folosind bastoane împotriva studenților au stârnit o dispută politică.
Universitatea și-a exprimat tristețea față de conflictul din Gaza, dar a respins cererile studenților de boicotare a cercetării științifice și a altor acorduri cu Israelul.
De asemenea, marșurile studențești au fost blocate de poliție în orașele toscane Florența și Pisa în luna februarie.
În Spania, aproximativ 50 de studenți de la Universitatea din Valencia au organizat un sit-in de la începutul acestei săptămâni în semn de protest față de legăturile instituției cu universitățile israeliene.
Studenţi propalestinieni au ocupat mai multe campusuri universitare din Marea Britanie
În alte țări din UE, inclusiv în Germania, studenții au ales să protesteze în afara campusurilor, luând parte la marșuri și demonstrații pro-palestiniene mai ample, dar lăsând universitățile în mare parte netulburate.
În Grecia, un grup de studenți a manifestat pentru scurt timp în fața ambasadei israeliene din Atena, ținând un banner pe care scria: „Solidaritate cu studenții universitari din SUA. Nu genocidului din Gaza. Palestina liberă – Sindicatele studențești din Atena”.
Joi, mai mulți studenţi propalestinieni din Leeds, Newcastle şi Bristol au protestat în contextul demonstraţiilor violente din campusuri din SUA. Tinerii au instalat corturi în afara clădirilor universitare miercuri, în semn de protest împotriva războiului din Gaza, transmite dpa.
INTERVIURILE HotNews.ro