Giorgia Meloni devine una dintre cele mai puternice politiciene din UE după victoria de la europarlamentarele din Italia
Partidul postfascist al prim-ministrei Giorgia Meloni, Frații Italiei (Fdi), a obținut cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare din weekend, o victorie care i-a consolidat poziția atât în țară, cât și pe plan european, unde ar putea deveni una dintre cele mai influente figuri politice.
Cu aproape toate buletinele de vot numărate, Frații Italiei au obținut 28,8% din voturi în Peninsulă, de peste patru ori mai mult decât a luat la ultimele alegeri europarlamentare din 2019 și peste cele 26% pe care le-a obținut la scrutinul național din 2022, când partidul a ajuns la putere.
Deloc surprinzător, Giorgia Meloni, una dintre puținele politiciene aflate la guvernare care a câștigat aceste alegeri europene, a jubilat.
„Sunt mândră că Italia se va prezenta la G7, în Europa, cu cel mai puternic guvern dintre toate. Este un lucru care nu s-a întâmplat în trecut, dar se întâmplă astăzi, este o satisfacție și, de asemenea, o mare responsabilitate”, a declarat Meloni luni dimineață de la sediul partidului.
Meloni era deja pe val în Europa, fiind constant curtată de șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Într-o analiză înainte de alegeri, revista the Economist o enumera pe prim-ministra italiană alături de von der Leyen și de Marine Le Pen printre femeile care vor remodela Europa.
Mai puternică în coaliția pe care o conduce
Rezultatele oficiale mai arată că Partidul Democrat, de centru-stânga, aflat în opoziție, s-a clasat pe locul al doilea, cu 24% din voturi, un scor deloc rău, care a contribuit la salvarea poziției social-democraților în UE.
O altă grupare de opoziție, Mișcarea 5 Stele, s-a clasat pe locul al treilea, cu 9,9% – cea mai slabă performanță a sa la nivelul întregii țări de la crearea sa în 2009.
Forza Italia, fondată de Silvio Berlusconi, s-a clasat pe locul al patrulea, cu 9,7% din voturi, depășind Liga gruparea antiimigrație, care a obținut 9,1%, o dezamăgire pentru liderul Matteo Salvini, care și-a împins partidul foarte mult spre dreapta, antagonizând vechea sa gardă.
Subliniind tensiunile din cadrul Ligii, fondatorul partidului, Umberto Bossi, a votat de data aceasta pentru Forza Italia, au declarat aliații săi pentru presa italiană în acest weekend, ceea ce a provocat un șoc în cadrul grupului.
Scrutinul UE a arătat că împreună, coaliția de guvernare a lui Meloni a adunat peste 47%, de la puțin sub 43% la scrutinul național în 2022 – dar asta doar mulțumită FdI, ceea ce întărește mâna lui Meloni în guvern.
„Rezultatele nu erau deloc asigurate, este o reușită răsunătoare și arată că toate partidele din majoritate au reușit să crească împreună”, a declarat Meloni în cursul dimineții la Radio RTL 102,5.
„Este un imbold pentru (guvern) să meargă înainte. Italienii ne transmit un mesaj clar și răspicat de a merge mai departe cu munca noastră… și dacă este posibil cu mai multă determinare”, a spus ea.
Un partid neofascist tot mai acceptat în UE
Partidul lui Meloni își are rădăcinile într-o grupare neofascistă, iar victoria sa din 2022 a fost unul dintre semnele anticipate ale unui progres al extremei drepte în întreaga Europă, concretizat la acest scrutin european.
În timp, Meloni a devenit tot mai acceptată în UE, în ciuda criticilor venite dinspre stânga, care a avertizat că nu multe s-au schimbat.
Succesul FdI a fost asigurat, printre altele, de strategia lui Meloni de a-și modera imaginea pe scena internațională. Prim-ministra s-a remarcat ca o susținătoare a Ucrainei, surprinzând unii aliați.
Ea s-a mai dovedit importantă atunci când l-a convins pe Viktor Orban să renunțe la blocarea deciziilor UE pe tema Ucrainei.
Și în general a renunțat la retorica antieuropeană anterioară, prezentându-se ca o punte de legătură între curentul principal de centru-dreapta și propria sa tabără conservatoare naționalistă, care era evitată anterior.
Rezultatul ei puternic de duminică a contrastat puternic cu eșecurile suferite de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german Olaf Scholz, ale căror partide au fost înfrânte la urne.
Roma va avea o influență asupra Comisiei Europene
În campania electorală de dinainte de alegerile europene, von der Leyen a declarat de cel puțin două ori că ar fi dispusă să colaboreze cu Meloni, apreciind că valorile susținute de aceasta sunt acceptabile.
De altfel, președinta Comisiei se mai aliniase cu poziția lui Meloni în chestiunea acordurilor antimigrație încheiate cu autocrații din afara UE – acorduri criticate pe scară largă.
Vorbind luni la radio, Meloni a declarat, totuși, că este încă prea devreme pentru a spune dacă va susține un al doilea mandat pentru președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
Grupul său de eurodeputați s-ar putea dovedi decisiv pentru von der Leyen, ceea ce ar putea oferi Romei o influență asupra noului executiv european.
Iar Meloni s-a grăbit să ceară deja ceva înapoi.
„Avem nevoie de o Europă care să asculte cetățenii, care să se orienteze mai mult spre centru-dreapta și care să aibă politici mai pragmatice și mai puțin ideologice”, a declarat Meloni, adăugând că, având în vedere rezultatele, Italia va avea în mod necesar un rol fundamental.
Italia va avea probabil și un portofoliu important în noua Comisie Europeană.
O veste bună și pentru opoziția de stânga
Ziua de duminică a reprezentat, de asemenea, un mare succes pentru principala adversară a lui Meloni – Elly Schlein, care a preluat conducerea partidului de centru-stânga PD în 2023 și s-a luptat să își impună voința în fața vechii gărzi.
PD a obținut 19% din voturi în 2022, iar Schlein era nerăbdătoare să îmbunătățească acest procent, lucru care s-a și întâmplat.
Alianța Verde și de Stânga, a stângii dure, a obținut și ea aproximativ 6,7%, ceea ce înseamnă că candidata sa, Ilaria Salis, o activistă italiană deținută în Ungaria timp de mai bine de un an pentru că ar fi agresat militanți de extremă dreapta, este acum deputat european.
Singura dezamăgire pentru toate partidele a fost prezența la vot, care a fost sub 50%, potrivit datelor inițiale, un nivel scăzut record într-o țară care a avut o participare la vot istoric puternică.
INTERVIURILE HotNews.ro