Este România groapa de gunoi a Europei? Comisarul Virginijus Sinkevičius anunță că legislația UE va fi schimbată – INTERVIU
Uniunea Europeană este la acest moment în proces de revizuire a regulilor privind transporturile de deșeuri în UE și către țări terțe, a declarat într-un interviu pentru HotNews.ro comisarul UE pentru Mediu, Oceane și Pescuit, Virginijus Sinkevičius.
Ce spune înaltul oficial european despre ce se poate face acum contra transporturilor ilegale de deșeuri, dar și despre cazul Arthur și problema urșilor în România, puteți citi în ultima parte a interviului acordat HotNews.ro cu ocazia EU Green Week 2021.
•HotNews.ro: În ultima perioadă, în România, două subiecte au fost intens dezbătute: urșii și deșeurile. Aș începe cu deja celebrul caz al ursului Arthur, împușcat de un prinț austriac. România are cea mai mare populație de urși din Europa, urși care, nu în cazuri izolate, atacă gospodăriile și, uneori, oamenii. Legal, intervențiile sunt limitate, pe de altă parte țări europene nu acceptă relocarea animalelor din România. Ce le transmiteți oamenilor care spun că ni se dau lecții, dar rămân cu problema nerezolvată?
Virginijus Sinkevičius: Oriunde ai fi în Europa, autoritățile competente din țara ta sunt responsabile pentru gestionarea animalelor sălbatice și implementare legilor UE de protecție a naturii. Comisia face multe pentru a le sprijini, inclusiv prin instrumente de finanțare a agriculturii și mediului, și încercând să găsească soluții care să asigure conservarea naturii și protecția localnicilor.
Un bun exemplu este Platforma Regională a UE pentru Coexistență a Oamenilor și Carnivorelor Mari. Una dintre primele a fost făcută în România, în județul Harghita, pentru coexistența cu ursul brun. Aduce împreună diferiți oameni care lucrează la acțiuni comune. Aceste acțiuni includ cercetări asupra populației de urși, schimb de experiențe între părțile implicare, prevenirea și gestionarea daunelor.
Țările UE pot folosi și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală pentru a implementa măsuri eficiente de protecție pentru eliminarea sau reducerea riscului de daune provocate de carnivore mari. Aici pot fi incluse garduri electrificate, instruirea ciobanilor, cumpărarea de câini de pază pentru animale și alte costuri cu munca pentru măsuri preventive. Din câte știu, România nu a inclus nicio măsură pentru prevenirea daunelor făcute de carnivorele mari în actualul Fond pentru Dezvoltare Rurală.
Urșii bruni sunt strict protejați în România, potrivit Directivei pentru Habitate a UE. Acest lucru înseamnă că orice formă de capturare sau ucidere deliberată a ursului brun în sălbăticie este intezisă, existând obligația de desemnare și gestionare de arii speciale pentru protejarea lor.
Deși prioritatea este prevenirea daunelor și atacurilor, legislația UE permite derogări pentru capturarea sau uciderea urșilor bruni respectând condiții stricte și doar ca ultimă variantă.
Aici pot fi incluse sănătatea și siguranța publică sau prevenirea unor daune grave culturilor agricole și animalelor domestice. Dar, repet, aplicarea unor astfel de derogări depinde de autoritățile naționale.
•Există vreo inițiativă la nivel european privind un mecanism de relocare a urșilor în țările membre sau vă gândiți la o astfel de inițiativă?
Nu. Țările UE sunt responsabile pentru protecția faunei și florei sălbatice și sunt multe modalități de sprijinire a coexistenței dintre localnici și urșii bruni din România, așa cum am spus în răspunsul anterior.
•Ce sfat ați da autorităților române pentru gestionarea acestei probleme?
Aș recomanda autorităților române să se folosească de toate instrumentele disponibile, inclusiv fondurile UE. De asemenea, am publicat recomandări și ghiduri specifice în ”Definirea, prevenirea și reacția la comportamente problematice ale urșilor în Europa” ce pot oferi noi perspective despre cum se poate facilita coexistența pașnică cu ursul brun.
Aș vrea să subliniez din nou că, deși intervențiile în interesul siguranței publice sau al prevenirii daunelor serioase rămân posibile, ele trebuie folosite doar în ultimă instanță.
•Un alt subiect dezbătut în România în ultima perioadă a fost cel al deșeurilor. Containere cu deșeuri din Germania care nu puteau fi puse în circulație în România au fost descoperite în Portul Constanța. Este România groapa de gunoi a Europei? Chiar nu poate fi oprită această mafie a deșeurilor?
Știm foarte bine despre problema transporturilor ilegale, atât în interiorul, cât și în afara UE, dar nu cunoaștem acest caz specific.
Transporturile ilegale de deșeuri pot avea un spectru larg de efecte negative asupra mediului, sănătății publice și activităților economice legitime. Combaterea traficului cu deșeuri este crucială, și de aceea este una dintre prioritățile UE în combaterea criminalității organizate.
•Ce măsuri ar trebui luate la nivel european ca aceste situații să nu se repete?
Deja luăm măsuri la nivel european pentru a ne asigura că nu apar astfel de situații – de exemplu colaborând îndeaproape cu multe părți implicate. Printre acestea se numără agenții de aplicare a legii din țări UE, Rețeaua UE pentru Implementarea și Aplicarea Legislației Mediului (IMPEL), Europol și organizații internaționale precum Agenția ONU privind Drogurile și Criminalitatea (UNODC) și convenția de la Basel pentru combaterea activităților ilegale de gestionare a deșeurilor și a transporturilor ilegale de deșeuri.
De asemenea, sprijinim investigațiile transfrontaliere și cooperarea dintre agențiile de aplicare a legii din țările UE. Un sprijin financiar semnificativ merge către proiecte ce vizează direct traficul cu deșeuri, cu accent pe fluxuri de deșeuri precum plasticul sau deșeurile electronice.
La acest moment suntem în proces revizuire a regulilor Uniunii privind transporturile de deșeuri în UE și către țări terțe, și vom include aici și căutarea de noi modalități de a întări și mai mult răspunsul UE la traficul cu deșeuri și revizuirea regulilor Uniunii privind protecția mediului prin legislația penală. Sunt convins că legislația va deveni astfel mai puternică.
Referințe:
INTERVIURILE HotNews.ro