Patron român: Salariul este rezultat al muncii prestate, nu o obligație certă a angajatorului/ Europarlamentar: Înțeleg și poziția patronatelor, dar mai mult înțeleg poziția angajaților

Foto: © Albertophotography | Dreamstime.com

UE mai are puțin și legiferează salariul minim european, dar, din perspectiva patronilor de firme din România, se cere ca orice majorare a remunerației minime să depindă de productivitatea muncii. Într-o dezbatere Meet Your MEP, la HotNews, europarlamentarul român Corina Crețu a arătat însă că înțelege „mai mult” poziția lucrătorilor.

Urmărește dezbaterea Meet Your MEP:

Reglementarea salariului minim european a intrat în linie dreaptă. Potrivit europarlamentarului Corina Crețu (de la partidul Pro România/Grupul Socialiștilor și Democraților), negociatorii Parlamentului European împreună cu cei ai Comisiei Europene și ai Consiliului UE au ajuns la un acord privind procentajele la care va fi calculat salariul minim în statele UE.

„Este foarte important că negociatorii din Parlamentul European, Consiliul UE, Comisie au făcut progrese considerabile la ultima întâlnire din 12 mai și speră să ajungă la o înțelegere până în iunie” – a spus Corina Crețu, la dezbaterile Meet Your MEP.

Potrivit textului agreat în Parlamentul European „nivelul recunoscut internațional, de 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu, poate ajuta la orientarea evaluării gradului de adecvare a salariului minim în relație cu nivelul brut al salariilor”.

În cazul României, câștigul salarial lunar mediu brut, utilizat în fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022, a fost de 6.095 de lei. Dacă ne luăm după procentajul din proiectul de directivă europeană, salariul minim în România ar trebui să crească de la 2.550 de lei brut la 3.047 de lei brut. Aceasta ar însemna o creștere a salariului net de la 1.524 de lei la 1.800 de lei net pentru angajat, iar pentru patron ar presupune o majorare a costului salarial de la 2.607 lei la 3.116 lei, pentru salariul minim. De asemenea, textul propune creșterea automată a salariului minim în fiecare an, în condițiile în care majorarea salariului minim atrage automat și cea a salariului mediu și anul următor din nou a salariuluimnim, conform formulei, în cascadă.

Sterică Fudulea, secretar general al Consiliului Național al Firmelor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), a atras atenția că salariul minim trebuie să țină cont de productivitatea muncii.

„Nu e important cât stai la muncă, ci ce faci în perioada respectivă. În final, salariul este rezultat al muncii pe care o prestezi, nu o obligație certă din partea angajatorului. Doar salariul minim este o obligație certă, dar și el are în fișa postului niște obligații minime pe care angajatul trebuie să le respecte. E important să existe un echilibru între remunerație și productivitatea muncii, să putem crește împreună, pentru că orice altă variantă duce la derapaje în economie și la faliment în zona antreprenorială și la pierderea locurilor de muncă pe zona angajaților” – a spus reprezentantul patronilor IMM, la dezbaterea HotNews.

În schimb, europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european, a apărat proiectul de directivă privind salariul minim european, agreat în UE până în acest moment.

„Sinceră să fiu, înțeleg și poziția patronatelor, dar mai mult înțeleg poziția angajaților. În Europa există mai multe variante (de abordare a salariului minim n.r.) și tocmai de aceea s-a decis să se lucreze la o directivă care să aducă principii comune, pentru că nu se vorbește de sume, ci de procente din salariu” – a explicat eurodeputatul.

La dezbaterea Meet Your MEP a intervenit și europarlamentarul spaniol de stânga Eugenia Rodriguez Palop, (Podemos / Stânga Unită), care a avertizat asupra „dumping-ului social” pe care unele companii din UE l-ar practica față de lucrătorii europeni.

„Obiectivul Pilonului Social European este, printre altele, să pună capăt dumpingului social care există în Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă că există unii lucrători în unele regiuni care percep mult mai mult pentru aceeași muncă decât alți lucrători care sunt localizați în mod normal în țările din nord. Această sărăcie, știm deja, în plus, că o bună parte din ea este feminină sau este feminizată. De fapt, femeile reprezintă 59% dintre persoanele din Uniunea Europeană care câștigă un salariu minim sau mai puțin. Deci suntem cei mai săraci dintre săraci” – a spus eurodeputata stângistă, chestionată de corespondentul HotNews în Spania, Raúl Sánchez Costa.

Principalele declarații de la dezbaterea Meet Your MEP de pe HotNews:

Corina Crețu, europarlamentar S&D:

• Propunerea de directivă privind salariul minim european a fost inițiată de Comisia Europeană încă din toamna anului 2020. O urmăresc de atunci. Are în centru ideea salariilor minime adecvate, dar Tratatul de funcționare a UE nu oferă posibilitatea introducerii unui salariu minim unitar în Uniunea Europeană, deoarece există o disparitate foarte mare între statele membre. De exemplu, cel mai mare salariu minim este înregistrat în Luxemburg, de 2.257 de euro brut, spre deosebire de România, unde salariul minim este de 515 euro brut. Deci până la votul din Comisia de muncă a Parlamentului European, din noiembrie 2021, au fost peste 45 de runde de negocieri și s-a ajuns la acest indicator acceptat de toate statele membre, salariul minim să fie de cel puțin 50% din salariul mediu al fiecărei țări membre.
• Din punctul de vedere al grupului pe care îl reprezint, social-democrat, noi am pornit de la studiile care arată că sunt 450 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene, din care 25 de milioane sunt la limita sărăciei, cei mai mulți sunt din Europa Centrală și de Est, deci sunt oameni care muncesc mai mult de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână și ar trebui ca din acest salariu să-și poată asigura traiul de zi cu zi.
• Potrivit previziunilor Comisiei Europene, făcute publice, dacă nu se iau măsuri, facturile vor exploda și vor ajunge la peste salariul minim pe economie, ceea ce cred că va fi o catastrofă, o tragedie. Tocmai de aceea cred că este foarte important că negociatorii din Parlamentul European, Consiliul, Comisia au făcut progrese considerabile la ultima întâlnire din 12 mai și speră să ajungă la o înțelegere până în iunie. De fapt, nu s-a ajuns la o înțelegere privind rolul patronatelor, rolul sindicatelor în tot acest proces. Dar în ce privește sumele, Comisia, Consiliul UE și Parlamentul au ajuns la un acord.
• Din punct de vedere al sumelor, noi am fost informați că s-a ajuns la un acord. Nu a fost încă stabilită nicio dată pentru reluarea negocierilor la nivel politic, dar se așteaptă ca următoarea reuniune să fie la începutul lunii iunie și dacă negocierile se vor finaliza în iunie, urmează votul în Plenul Parlamentului European iar ulterior statele membre vor avea 2 ani la dispoziție. Este o cerință a Comisiei și a Parlamentului. În mod normal, pentru implementarea unei directive se dau 3 ani statelor membre, dar pentru această chestiune Comisia și Parlamentul dau 2 ani statelor membre pentru transpunerea directivei de la data publicării în Jurnalul oficial al UE.
• Sinceră să fiu, înțeleg și poziția patronatelor, dar mai mult înțeleg poziția angajaților. În Europa există mai multe variante și tocmai de aceea s-a decis să se lucreze la o directivă care să aducă principii comune, pentru că nu se vorbește de sume, ci de procente din salariu.
• Protecția salariului minim poate fi asigurată și prin convenții colective, este cazul a șase state membre – Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia – sau prin salariile minime legale stabilite prin lege, cum este cazul restului celor 21 de state UE. Și tocmai de aceea, s-a ajuns la concluzia, în toate dezbaterile din Parlamentul European, că în toată UE un salariu minim trebuie să fie satisfăcător pentru a permite celui care lucrează o viață decentă, oriunde lucrează și în orice domeniu. Pentru că nu toți lucrătorii din UE sunt protejați de salariu minim, unii lucrători, cu toate că sunt protejați legal, primesc de multe ori o remunerație inferioară salariului minim, din cauza încălcării normelor. De aceea, prin această directivă, inspecțiile de muncă vor avea un rol mult mai important, pentru că s-a constata că acest tip de neconformitate afectează în special femeile, lucrătorii tineri, personale cu handicap și lucrătorii agricoli. Eu cred că după o perioadă grea pe care o avem, după COVID, după creșterile succesive de prețuri, e bine că se ajunge la o înțelegere.

Sterică Fudulea, secretar general al Consiliului Național IMM:

• În primul rând, discutăm de principii, nu de un cuantum, un nivel minim al salariului. Discutăm de un procent din salariul mediu și în primul rând acest salariu minim este atributul partenerilor sociali, în momentul în care discutăm valoarea acestui salariu minim. Să nu uităm că în UE sunt țări în care acest salariu minim se stabilește prin negocieri colective la nivel de ramură, nu la nivel de țară.
• Este clar că e bine să avem o coeziune europeană, dar ce ne interesează este principiul, nu valoarea salariului minim. Pentru că, dacă această inițiativă ar dori să stopeze migrația forței de muncă sau îmbunătățirea nivelului de trai, pentru statele unde teoretic acest salariu este mai mic, fiți convins că tot în acele zone va duce la închiderea firmelor private care nu pot să susțină această creștere salarială sau migrarea companiilor multinaționale în state non-UE, unde forța de muncă este mai ieftină. Asta va duce și la creșterea inflației.
• Stabilirea salariului minim este atributul partenerilor sociali, ei sunt cei care ar trebui să negocieze și să stabilească salariul minim. Acest procent de maximum 60% din salariul median poate fi unul sustenabil dar nu aplicat imediat, ci să fie o perioadă de implementare a acestui procent.
• Să nu uităm că pe lângă acești 300 de lei pe care angajații i-ar primi în plus, ar mai primi și statul încă aproape 250 de lei. deci asta înseamnă o cheltuială pe angajat în plus de circa 550 de lei, ceea ce înseamnă 110 euro pentru fiecare angajat. Propunerea pe care noi am făcut-o când s-a pus problema creșterii salariului minim pe economie a fost ca această majorare să nu mai preia și contribuțiile și să ajungă banii în buzunarul colegilor, fiind o perioadă grea și pentru angajator, și pentru angajați. Trebuie găsite soluții adaptabile.
• Toate veniturile bugetare se calculează ca procent aplicat acestui salariu minim pe economie, asta înseamnă o creștere și a veniturilor în sectorul bugetar, care duce la inflație.
• Dar ce e important pentru noi ca antreprenori, este un alt coeficient pe care nu-l discutăm aici, și anume productivitatea muncii, care are un alt nivel în țările europene, alt nivel în România. Eu nu știu colegi care nu-și respectă angajații ce au într-adevăr performanțe în zona de productivitate a muncii, ba chiar îi promovează și îi remunerează și stimulează pentru a-i putea păstra în cadrul echipei.
• Ar trebui o perioadă tranzitorie, să existe discuții, adaptabilitate, negocieri și să putem stimula și productivitatea muncii, pentru că nu e important cât stai la muncă, ci ce faci în perioada respectivă. În final, salariul este rezultat al muncii pe care îl prestezi, nu o obligație certă din partea angajatorului. Doar acesta minim este o obligație certă, dar și el are în fișa postului niște obligații minime pe care angajatul trebuie să le respecte.
• E important să existe un echilibru între remunerație și productivitatea muncii, să putem crește împreună, pentru că orice altă variantă duce la derapaje în economie și la faliment în zona antreprenorială și pierderea locurilor de muncă pe zona angajaților.
• Toți își doresc o viață mai bună, o țară mai bună, dar doresc ca alții să construiască această viață și această țară. Și atunci avem nevoie să construim împreună. De multe ori mulți dintre colegii noștri (oameni de afaceri – n.r.) au zis că acest salariu minim nici n-ar trebui să existe, pentru că, dacă n-ar exista probabil că veniturile salariale ale angajaților vor fi mai mari decât le au acum. Schimbă percepții, schimbă atitudini, obligații și productivitatea muncii. Salariul pe care îl încasezi este un efect al muncii pe care o prestezi. Sunt colegi care spun: Nu merită nici măcar acel salariu minim pe economie. Și atunci decât să plătesc cu un salariu care nu reflectă nici munca pe care o prestează, prefer să plătesc pe cineva care merită de două ori mai mult. Dar nu pot, pentru că trebuie să i se asigure și celuilalt un salariu minim.

Eugenia Rodriguez Palop, europarlamentar spaniol (Podemos/Stânga unită)

• Obiectivul Pilonului Social European este, printre altele, să pună capăt dumpingului social care există în Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă că există unii lucrători în unele regiuni care percep mult mai mult pentru aceeași muncă decât alți lucrători care sunt localizați în mod normal în țările din nord. Această sărăcie, știm deja, în plus, că o bună parte din ea este feminină sau este feminizată. De fapt, femeile reprezintă 59% dintre persoanele din Uniunea Europeană care câștigă un salariu minim sau mai puțin. Deci suntem cei mai săraci dintre săraci. Cred că experiența pandemiei a făcut o întorsătură de 180 de grade în programul economic și social al Uniunii Europene, care și-a dat seama că a mers pe calea neoliberală și de austeritate în 2008 nu fusese o idee bună, așa că a decis să meargă într-o direcție mai socială.
• Directiva privind salariul minim a fost aprobată cu majoritate în comisiile implicate, în special în Comisia de muncă, în care sunt membră. Vom avea mereu, printre țările UE, unii care se opun acestei directive privind salariul minim pentru că consideră că prin sistemul lor de negocieri colective sau prin propria acțiune sindicală, lucrătorii lor, lucrătorii lor sunt în condiții mai bune, cum este cazul Danemarcei, sau alte țări care înțeleg că orice formă de reglementare a economiei de către Uniunea Europeană, orice presupune articularea politicilor publice, presupune o invazie într-un fel în competentele fiecăreia dintre țări, așa cum se întâmplă în unele cazuri sau potrivit cărora, formațiuni politice din Portugalia şi mai ales în rândul extremei drepte.
• Totuși, cred că majoritatea țărilor Uniunii Europene și majoritatea formațiunilor politice din Parlamentul European sunt complet în favoarea unui teren care să garanteze subzistența, dreptul la subzistență, mai ales într-un loc în care o bună parte din profiturile urmează să cadă în bursa marilor companii, multe dintre ele multinaționale, despre care știm deja că pe lângă dumpingul social, fac și dumping fiscal, adică ajung să plătească taxe în locuri unde pot plăti. mai puține taxe decât, din păcate, în Uniunea Europeană, după cum știe toată lumea, există și în cazul Luxemburgului sau Maltei.
• Avem șomajul în rândul tinerilor care este structural, mai mult în unele țări decât în altele, de exemplu, Comisia Europeană ne-a spus spaniolilor că avem o problemă structurală în acest sens, o problemă a șomajului structural care afectează fundamental tinerii și femei. Ceea ce a făcut comisia de ocupare a forței demuncă a fost să mizeze fundamental pe o agendă de competențe, ceea ce înseamnă sau se traduce în formare continuă și să ofere tinerilor, mai ales atunci când încep să lucreze, acces la acea pregătire. Există o mare îngrijorare că tranziția către o societate presupus mai ecologică sau mai digitală lasă pe mulți oameni afară și tocmai pentru a contribui la această tranziție este articulată în mare măsură această agendă de capabilități. Există, de asemenea, îngrijorare, chiar înainte de procesul de muncă, cu privire la ceea ce fac universitățile și cu privire la accesul femeilor la formare și studii.
• În sfârșit, v-aș spune că este foarte important să se acorde salarii bune, să se acorde stabilitatea locului de muncă. Sunt multe sectoare care se plâng, în special în industria hotelieră, că nu găsesc muncitori, ospătari, bucătari, iar răspunsul este întotdeauna același: plătiți-i mai mult, în condiții mai bune, și veți vedea cum oamenii sunt fericiți să lucreze și nu-i compensa să fie șomeri sau doar să stea acasă.
• Comisia Europeană și Uniunea Europeană au pariat pe ceea ce am realizat în Spania cu Legea Rider (referitoare la curierii care livrează prin intermediul aplicațiilor de mobil, precum și la alți lucrători pe pltforme digitale – n.r.). Practic sunt două lucruri. În primul rând, prezumția de lucrător. Aceasta este că nu trebuie să dovedesc că sunt angajat, ci firma trebuie să dovedească că nu sunt. Asta e important. Pentru că există firme care s-au jucat permanent cu falșii autonomi, a existat chiar o perioadă în care au încercat să-și creeze un statut ciudat, între lucrător autonom și angajatul care, din fericire, nu a ieșit înainte. Primul lucru de făcut, așadar, este să garantezi lucrătorului că este muncitor.
• Este curios că de secole, muncitorii au luptat pentru mai multe drepturi și în acest moment mulți lucrători se luptă pentru a fi considerați muncitori. Acesta este cel mai important lucru.
• Trebuie să controlezi algoritmii (folosiți de aplicațiile mobile de curierat și transport – n.r.). Nu există transparență în gestionarea algoritmilor, care au prejudecăți, prejudecăți de rasă, prejudecăți de clasă și prejudecăți de gen. Și se pare că prin algoritm nu răspunde nimeni. Ceea ce a făcut Uniunea Europeană, la fel ca Legea Rider din Spania, este să forțeze gestionarea transparentă a algoritmilor, tocmai pentru ca să existe o bună repartizare a locurilor de muncă și pentru toți cei care lucrează, să ocupe același loc de muncă ca un alt sau același loc de muncă de valoare egală poate avea exact același salariu. Acest lucru este ajutat și de directiva privind transparența salariilor despre care am raportat-o în Parlament și se află tot în faza de trilog, care, de altfel, favorizează încă o dată femeile care sunt cele mai favorizate de pe piața muncii.
• Din milioanele de persoane strămutate din Ucraina din cauza acestei teribile invazii rusești, peste 90 la sută sunt femei și copii, trebuie găsită o formulă pentru ca aceste femei și copii să aibă locuință, să aibă acces la studii și formare și, de asemenea, să aibă acces la locuri de muncă bune. Și este necesar să se evite prin toate mijloacele ca angajatorii să poată abuza de condițiile inferioare ale acestor persoane pentru a duce la formule de muncă exploatatoare. De aceea sunt atât de importante inspecțiile de muncă, care se desfășoară și în Spania, în special în sectoarele cele mai vulnerabile, precum turismul, ospitalitatea sau sectorul rural. Desigur, trebuie să ne resetăm piața muncii pentru a încorpora noi lucrători și pentru a face acest lucru în condiții decente.

Participă la sondajul interactiv Hotnews: