Din lac în puț cu noua Lege a Educației: saltul spre feudalizarea învățământului universitar românesc

De două decenii, universitățile românești sunt prinse între două ierarhii simultane: cea științifică și cea pedagogică. Legea Educației nr. 1 / 2011 a pus pe steroizi ierarhia științifică, în defavoarea celei de învățare. Colac peste pupăză, finanțarea educației a rămas mereu sub nivelul legal, ca și cea a cercetării. Noua Lege a Educației nu repară, însă, aceste hibe. Dimpotrivă, pseudo-soluția găsită de Minister pentru viitorul țării constă în protejarea altor trei ierarhii, care au interferat major cu sistemul universitar din România: cea militară, cea politică și cea economică. Practic, sărim din lac în puț.

Carierele universitare românești sunt croite după patul lui Procust al fișei CNATDCU de evaluare a meritelor. Publicațiile științifice și citările sunt recompensate însutit, în timp ce munca pedagogică rămâne Cenușăreasa. Lipsesc indicatorii care să stimuleze echilibrat calitatea cercetării cu calitatea predării și a creării experiențelor studențești. Vocația didactică devine, oficial, o povară. În ultimii zece ani, privilegierea îndârjită a metricilor cercetării față de cele ale învățării a condus la un progres în internaționalizarea cercetării românești. Totuși, a generat și efecte perverse, pe care actuala propunere de lege le amplifică. În primul rând, profesorii pasionați de actul didactic au fost, efectiv, pedepsiți și îndemnați să muncească cu sârg pe ogorul ISI. Calitatea învățării și relațiile profesor – student au avut, desigur, de suferit, de la licență la doctorat. Calitatea slabă a doctoratelor și dizertațiilor reflectă și penuria îndrumării. În al doilea rând, toate formele de perfecționare și recunoaștere profesională au fost distorsionate pentru a părea un doctorat științific. Această mascaradă a avut consecințe dezastruoase în universitățile militare și de ordine publică. Mai mult, a condus și la tentația politizării universităților și a poleirii universitare a politicienilor. În al treilea rând, a fost stimulată creativitatea la păcălit sistemul, prin publicații prădătoare, „moriști de citări” și alte scheme tip Caragiale, inovate global și perfecționate local. Legea propusă va normaliza eșecurile legii actuale, ridicându-le la rang de virtute.

Obsesia pentru metrici de cercetare, ignorarea nevoilor și preferințelor studenților și declinul demografic au condus la o criză de recrutare în universitățile românești. Scade numărul de absolvenți de Bac și mulți dintre aceștia pleacă în alte țări europene, percepând o experiență studențească mai faină acolo. Soluția universităților din România a fost o cursă spre fundul sacului, scăzând tot mult standardele pentru a putea capta și păstra tinerii care pot fi încă atrași. Examenele de admitere au fost înlocuite, adesea, cu concurs pe bază de dosar și, poate, interviu. Au dispărut, treptat, examenele de finalizare a studiilor. Sunt organizate repetate sesiuni de admitere, pentru a ocupa locurile rămase libere. Ca să vorbesc din experiența proprie, anul trecut ultima sesiune de admitere la UPB s-a încheiat în 28 octombrie, o lună după începerea anului universitar. Au dispărut în UPB și examenele de admitere la doctorat, care se bazează acum doar pe acceptul profesorului coordonator. În goana după cantitate, calitatea suferă. Stimularea profesorilor de a fi și mentori, de a investi mai mult timp și pasiune în munca didactică a fost și va rămâne, se pare, total ignorată de Ministerul Educației.

Propunerea actuală de lege pare croită la comanda universităților militare și de ordine publică, a căror școli doctorale au fost decimate de acuzații de plagiat. Ierarhia strictă nu rezonează bine, cel puțin la noi, cu logica peer-review și a originalității, specifice logicii științifice. Doctoratul științific este o formă prost croită pentru fondul perfecționării studenților și cadrelor din aceste domenii. Din păcate, doctoratul profesional a fost abandonat la nivelul sistemului academic românesc. Prin urmare, plagiatul a devenit endemic în aceste universități. Emilia Șercan observa că majoritatea sesizărilor de plagiat din perioada 2016-2020 (anume 56%) au vizat domeniile de doctorat controlate de Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP), Academia de Poliție și Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”. Academia Națională de Informații s-a autosesizat, reclamând la CNATDCU peste 50% dintre propriile teze ca fiind suspecte de plagiat. Între timp, Academia de Poliție a pierdut dreptul de a acorda titlul de doctor, din cauza plagiatului sistematic.

Noua propunere legislativă adoptă soluția struțului: Decât să rezolvăm problema plagiatului, mai bine să nu ne mai uităm la ea. Cui prodest? Desființarea CNATDCU este perfect adecvată scandalului de plagiat în care este implicat premierul Nicolae Ciucă. Prin eliminarea CNATDCU, pisica integrității este aruncată în curtea comisiilor de etică ale Universităților, care pot fi afectate de conflicte de interese majore. Puterea absolută corupe absolut. Puterea totală de validare a propriilor diplome, acordată universităților din România de azi fără alte circuite corectoare, va conduce la feudalizarea acestora. Mișcarea este și mai clară dacă ținem cont și de restul modificărilor propuse.

Aruncarea plagiatelor sub preșurile Universităților satisface atât cerințele ierarhiei militare, cât și cele ale ierarhiei politice. Pentru a unge și mai mult mecanismul „o mână spală pe alta, iar universitatea le spală pe amândouă”, noua lege propune eliminarea, de fapt, a limitelor de mandate pentru Rectori. Universitățile vor stabili numărul maxim de mandate, cu singura condiție de a fi… un număr finit. Umorul este, probabil, involuntar. Nu scrie nicăieri că trebuie să fie și un număr rațional. S-ar oficializa astfel starea de fapt în care, prin modificările malițioase aduse Legii 1 / 2011, mai mulți rectori s-au autosuspendat sau au profitat de întreruperi pentru a candida dincolo de cele două mandate posibile în spiritul legii. Puterea discreționară a Rectorilor va fi astfel consacrată și Universitățile vor intra ca monedă de schimb în jocul politic. Devine inutil de precizat că noua lege nu ia nicio măsură pentru depolitizarea învățământului superior și pentru interzicerea cumulării de funcții politice și universitare. Gradul de încredere al populației în sistemul politic este foarte scăzut. Universitățile trebuie să se decupleze față de acest factor de corupere, dacă vor să recâștige încrederea studenților și părinților lor.

Unde este putere politică este și putere financiară, care permite acumularea de publicații și de citări în jurnalele cu taxă tip MDPI. Fără să fie prădătoare în sens de dicționar, acestea au o variabilitate enormă a peer-review-ului, de la rezonabil la inexistent. Astfel, noul stil de jurnale legitimează publicațiile pseudoștiințifice sau de slabă calitate prin articolele valoroase, care-și găsesc și ele locul pe platformă. Modelul de afaceri e bazat pe atragerea unei cantități enorme de contribuții în regim open access, plătite direct de autori. Pe scurt, banii facilitează considerabil publicarea și chiar un factor de impact ridicat. În loc să fie consolidată autoritatea CNATDCU de a propune standarde pentru calitatea științifică, noua lege optează pentru „merge și așa”.Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

Din lac în puț cu noua Lege a Educației: saltul spre feudalizarea învățământului universitar românesc

VIDEO: Spitalul Medici’s Timișoara: Un nou standard de excelență în sănătatea privată din vestul României, sub umbrela MedLife

#medicibuni Dr. Armand Agache, medic ORL MedLife: „Nasul înfundat constant poate fi semnul unei sinuzite cronice”

#medicibuni Dr. Anda Sîmbotin, chirurg ginecolog: „Avem rezultate spectaculoase după operațiile de endometrioză”

MedLife inaugurează Spitalul Medici’s la Timișoara cu o investiție de peste 25 milioane de euro: „Probabil, este cel mai modern spital privat din România”

#medicibuni Prof. dr. Ciprian Duță, chirurg la Spitalul MedLife Medici’s Timișoara: „Medicina modernă presupune nu doar să-i fie prelungită viața pacientului cu cancer, dar să i se ofere și șansa la o viață normală”

#medicibuni Dr. Călin Ghercea Silviu, oncolog MedLife: „Cuvântul «cancer», rostit sau gândit, trezește în noi toți o mare emoție. Deciziile de tratament trebuie să fie raționale și ferme”

Premieră națională: MedLife Polisano Sibiu, singurul spital privat din România care a realizat o tiroidectomie cu robotul da Vinci prin tehnica BABA

VIDEO Imagini de la deschiderea Spitalului MedLife Craiova: al 15-lea spital din rețea, investiție de aproape 6 milioane euro, peste 50 de specialiști. Următoarea oprire, în Ardeal

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”