Ministerul Energiei din Romania arunca la gunoi niste energie din Romania

Cadrul general

Nu cred ca mai este nevoie sa reamintesc despre problemele de alimentare cu energie din Romania, atit din punctul de vedere simplu, al disponibilitatii, dar, mai ales din punctul de vedere al costurilor prezente, dar, mai ales viitoare.

Nu cred ca mai este nevoie, de asemenea, sa reamintesc despre recomandarile CE referitoare la reducerea sau eliminarea importurilor de combustiibli fosili din Rusia.

In afara contextului de mai sus, aparut mai recent (acest an) in urma razboiului din Ucraina, Romania, inca din 2021, se afla in procedura de infringement pe tema deseurilor – vezi aici

Directiva 2018/850 emisa de CE privind depozitele de deșeuri introduce restricții privinddepozitarea tuturor deșeurilor care pot fi reciclate sau valorificate energetic începând cu 2030, drept care, Guvernul Romaniei emite, o OUG (respectiv OUG 92 din 19 Aug 2021), stabilind tintele Directivei 850 din care citam:

c) să atingă, până în anul 2025 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale de 55% din masă;

d) să atingă, până în anul 2030 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale de 60% din masă;

e) să atingă, până în anul 2035 un nivel minim de pregătire pentru reutilizare și reciclarea deșeurilor municipale de 65% din masa

Implicatiile celor de mai sus asupra sistemului economic al Romaniei

Implicatiile asupra economiei Romaniei, pot fi estimate foarte usor, pornind de la niste informatii simple care necesita punere in context, rezultand si solutiile. Deci, pornim de la informatia statistica simpla ca in Romania se genereaza ~22 mil. tone/an deseuri menajere

Dar,

„Ţinta de reciclare pe care o avem, de 60-70%, (din OUG-ul nostru) poate fi atinsă doar dacă rezolvăm problema deşeurilor biodegradabile, care reprezintă 60% din deşeurile municipale” (NA. adica deseuri biodegradabile = biomasa !, dupa cum ne “invata” Directivele Europene pe regenerabile RED-III si, de asemenea Directiva 27 pe eficienta energetica, din care citez ce este marcat cu galben drept relevant):

Deci, urmind logica deseurilor menajere ale Romaniei, cele 22 mil. t/an, contin o fractie biodegradabila (biomasa !-deci, “energie verde”!) sa zicem 60%, adica undeva la 13 mill. t/an RDF (Refuse Derived Fuel- adica combustibil “verde”rezultat din prelucrarea deseurilor), care are o putere calorica de ~3,4 MWh/t

Deci, in final, ne trezim “in curte” cu cca. 44 milioane MWh/an energie primara verde disponibila!,

Iar pentru a avea imaginea a ceea ce reprezinta aceasta energie primara verde disponibila, ea este cu ~20% mai mult decit Uraniul-235 consumat de cele 2 grupuri nucleare de la Cernavoda, cu deosebirea ca centralele CHP pe deseuri produc si energie termica inlocuind combustiiblii fosili pentru incalzire

Pentru relevanta, mai jos este prezentata o diagrama Sankey pentru o centrala pe deseuri din Hamburg (poate nu cea mai noua si mai relevanta, dar, asta am avut-o la dispozitie imediat) dar, mai ales, ilustreaza proportia covirsitoare a componentei “energie” in toata aceasta problematica

Ce face Ministerul Energiei ? Nimic!

Se incearca mai nou de a se modifica niste reglementari neconforme din Romania in domeniul regenerabilelor, Regulamente, Ordine de Ministru etc. intrucat, problema deseurilor, care in Romania este definita si aplicata “dupa ureche” (ca resursa regenerabila, cele municipale sunt numai o parte a problemei: sunt si celelalte “deseuri” mentionate mai sus – silvice, agricole, etc., etc., care ele singure mai fac echivalentul a inca vreo 3-4 centrale nucleare.)

In acest sens, s-a solicitat Min.Energiei cooperarea in inclusiv amendarea OUG-92 din 19 Aug.2021, la care Ministerul Energiei, raspunde, oficial, ca “initiatorul OUG-92 este Ministerul Mediului, iar Ministerul Energiei nu are calitatea de institutie avizatoare” si ca “Art. 1 al actului normativ are ca obiectiv asigurarea unui inalt nivel de protectie a mediului si sanatatii populatiei…prin reducerea cantitatii de deseuri”

La un astfel de raspuns contradictoriu (de parca energia nu are obiectiv protectia mediului, iar in problema deseurilor, 60% din problema este tocmai energia!) nu ramine decit sa incerci sa interpretezi motivatiile unei astfel de pozitii, care ar putea fi:

• Ratiuni politice prozaice: un ministru “liberal” nu vrea sa discute cu un ministru “UDMR” (sau invers), fiecare considerind ministerul “lui” ca entitate separata, de sine statatoare
• Min.Energiei “nu se autosesizeaza” deoarece:
  • Nu intelege despre ce e vorba, ori
  • Intelege despre ce e vorba dar, nu vrea, deoarece:
    • Nu vrea datorita unor motive interne, ori,
    • Nu vrea datorita unor motive externe
• Exact aceeasi „schema logica” de mai sus, se poate aplica si Ministerului Mediului, iar acestuia, i se poate adresa in plus o singura intrebare directa: de ce nu a inclus si Ministerul Energiei intre institutiile avizatoare ? (rog cititi OUG-92 pentru relevanta) avind in vedere elementele ce tin vedere problemele de energie in domeniu ?…iar Ministerul Mediului probabil sa aiba citeva alte motive in plus de a nu include Ministerul Energiei intre “avizatori” .

In consecinta, Ministerul Mediului, desi are OUG-92, plin de elemente si concepte energetice, neavind expertiza in domeniu, neglijeaza componenta energetica si, nefacind distinctie, de exemplu, intre incinerare si combustie, decide tacit ca nimic din deseuri nu poate fi folosit in scopuri energetice (a vazut cineva prin Romania, in ultimii 30 de ani, vreo centrala de cogenerare pe deseuri ?!…desi, Europa de Vest este plina de asa ceva) si, decit sa discute vreun dezvoltator problema emisiilor cu vreo Agentie de Mediu, mai bine se lipseste si lasa totul balta. Exemple? Sunt un numar urias de exemple practice – esecuri in valorificarea deseurilor menajere in scopuri energetice.

In consecinta, in Romania, singurele “utilizari” ale RDF/SRF din deseuri menajere sunt in procesele de incinerare/ardere din Fabricile de Ciment (poate exista, dar personal nu am auzit de vreo reglementare specifica a Ministerului Mediului care sa faca sau sa nu faca vreo distinctie intre arderea deseurilor in cuptoare de ciment si arderea in cazane energetice, special proiectate pentru acestea.).

Daca ne uitam putin pe „economics-ul” fabricilor de ciment care utilizeaza deseurile menajere (citez mai jos), poate gasim vreo explicatie a pozitiei Ministerului Mediului:

Oricine si-ar putea pune intrebarea: de ce nu se folosesc aceste deseuri in centrale de cogenerare pentru incalzire, scutind populatia si de carbuni/gaze, si de emisii si de costuri mai mari ? Productia cimentului este o problema “de nisa industriala” pe cind productia de electricitate este problema nationala iar productia de energie termica este problema locala si sociala.Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro