Instanța supremă sesizează CCR cu privire la legea privind executarea unor pedepse privative de libertate

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis vineri să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu aspecte de neconstituţionalitate ale actului normativ pentru modificarea şi completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate, scrie Agerpres.

De asemenea, Înalta Curte a sesizat CCR şi cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. Judecătorii s-au constituit în Secţii Unite, conform legii, pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la exercitarea controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra celor două legi. Din totalul de 115 judecători în funcţie, au fost prezenţi 77.

În hotărârea de sesizare a CCR cu privire la actul normativ privind pedepsele se arată că mai multe dispoziţii nu întrunesc cele trei cerinţe de calitate care rezultă din art. 1 alin. (5) din Constituţie, respectiv claritate, precizie şi previzibilitate. „Pct. 5, prin care este introdus art. 381, priveşte <>. Contrar denumirii (regimul detenţiei la domiciliu) şi contrar exigenţelor constituţionale privind previzibilitatea legii, art. 381 nu cuprinde o reglementare propriu-zisă a regimului detenţiei la domiciliu şi a modalităţii de supraveghere a persoanei condamnate care execută pedeapsa prin detenţie la domiciliu”, se precizează în documentul citat.

ÎCCJ mai constată că se exceptează de la executarea pedepsei prin detenţie la domiciliu persoanele condamnate pentru fapte comise „cu violenţă”, sintagmă ce nu permite identificarea, în mod exact, a sferei faptelor exceptate de la executarea pedepsei prin detenţie la domiciliu.

O altă observaţie se referă la pct. 10 (art. 97), care modifică procedura de acordare a liberării condiţionate, în contradicţie cu dispoziţiile art. 587 din Codul de procedură penală. „Astfel, prin dispoziţiile art. 97, în forma modificată, competenţa de a dispune liberarea condiţionată este atribuită judecătorului de supraveghere a privării de libertate, iar prin dispoziţiile art. 587 C. proc. pen., nemodificate, liberarea condiţionată este menţinută în competenţa instanţei (judecătoria în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere). Prin modificarea dispoziţiilor art. 97 din Legea nr. 254/2013 şi menţinerea dispoziţiilor art. 587 C. proc. pen. se creează un paralelism legislativ, încălcându-se art. 1 alin. (5) din Constituţie”, se mai arată în hotărârea de sesizare a CCR.

La 9 mai, Camera Deputatilor a adoptat proiectul pentru modificarea si completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. USR si PNL au votat impotriva, dar nu putut modifica rezultatul votului dat de coalitia majoritara formata din PSD, ALDE si UDMR.

Prin modificarea Legii executarii pedepselor, detinutii vor primi un beneficiu de sase zile care se vor considera executate la o perioada de 30 de zile petrecute in conditii de detentie improprii, în timp ce USR a sustinut varianta beneficiului de trei zile acordate la 30 de zile in conditii improprii (varianta Guvrenului – n.r.), deoarece perioada de sase zile este mult prea mare. Potrivit acestora, este excesivă creșterea beneficiului în zile considerate executate, de la 20% la 25% pentru munca remunerata, de la 25% la 33% pentru munca neremunerata si de la 33% la 50% pentru munca pe timp de noapte.