Manfred Weber, candidat la șefia Comisiei Europene: În peisaj există Salvini, Orban şi socialiştii din România; trebuie să colaborăm cu toată lumea (interviu)

​Conservatorul german Manfred Weber, care aspiră să devină viitorul preşedinte al Comisiei Europene, a declarat într-un interviu difuzat vineri de mai multe publicaţii europene, între care şi ziarul spaniol El Pais, că doreşte să colaboreze cu toată lumea, inclusiv cu vicepremierul italian Matteo Salvini, cu premierul ungar Viktor Orban, cu liderul Partidului Lege şi Justiţie din Polonia (PiS), Jaroslaw Kaczynski, şi cu socialiştii din România, transmite Agerpres.

„Când privesc panorama politică europeană îi văd pe Salvini, pe Kaczynski, pe socialiştii din România… Asta este realitatea. Pot visa la altă (Europă), dar asta avem. Şi trebuie să conlucrăm şi să găsim un punct în comun. Şi cred că nu este atât de greu dacă urmărim compromisuri, dacă nu încercăm să avem câştigători şi perdanţi. Vreau să amintesc că la baza Brexit-ului a stat decizia (fostului premier britanic – n.r.) David Cameron de a-şi retrage partidul din PPE (Partidul Popular European). Această promisiune a declanşat procesul ieşirii Marii Britanii (din UE – n.r.). Şi nu vreau să se repete acest proces în alte ţări din Europa de Est sau în orice altă parte. Trebuie să rămânem uniţi”, a răspuns Weber, atunci când a fost întrebat dacă, pentru a fi învestit ca şef al executivului european, ar accepta voturile unui partid precum cel al lui Salvini, formaţiunea de extremă dreapta Liga.

La insistenţa jurnaliştilor, care au dorit să ştie dacă exclude sau nu un dialog cu Liga lui Salvini, Weber, care este liderul grupului PPE din Parlamentul European, a răspuns că preferă să nu facă niciun comentariu cu privire la anumite partide. „Însă pentru mine, blocul central al spaţiului politic trebuie să fie ocupat de partide angajate faţă de Europa. Nu le-aş spune proeuropene, ci dornice să colaboreze, care să se aşeze să lucreze împreună şi să ajungă la un compromis. Aceste partide reprezintă viitorul UE”, a spus Manfred Weber, membru al Uniunii Creştin Sociale (CSU), aripa bavareză a Uniunii Creştin-Democrate (CDU), formaţiunea cancelarului Angelei Merkel.

Ca parte a programului său electoral, Weber a pledat pentru „păstrarea modului de viaţă european”, iar în trecut a descris creştinismul ca făcând parte din ADN-ul european. Întrebat dacă nu există riscul ca unii să se simtă excluşi din acest model, Weber a declarat că identitatea va fi una dintre temele dominante în campania electorală.

„Iar pentru mine este important să explic că există un model de viaţă european, o identitate europeană. În întreaga Europă avem democraţie, stat de drept, economie socială de piaţă, egalitate de tratament între femei şi bărbaţi, separaţie între stat şi biserică… Avem multe lucruri în comun. Când aud vorbindu-se despre identitate naţională mă întreb ce diferenţă există între un austriac, un italian, un spaniol sau un olandez atunci când vine vorba despre principiile şi valorile fundamentale. Desigur, parcursul istoric al fiecărei ţări a fost diferit, dar avem multe în comun. Şi când transferăm acest lucru la nivel mondial, în G7 sau în G20, cine va ridica mâna pentru a apăra politici comerciale care să ţină cont de ecologie şi de schimbările climatice? Vor apăra acest lucru (preşedintele american Donald) Trump sau (preşedintele chinez) Xi Jinping? Nu, trebuie să o facă Europa. Cine va cere includerea standardelor sociale în acordurile comerciale? China, Brazilia? Avem multe de oferit şi de apărat la nivel mondial. Şi dacă suntem divizaţi, dacă nu recunoaştem că există o identitate europeană, modelul european nu va putea supravieţui”, a insistat politicianul german.

Întrebat dacă Turcia are loc în această identitate europeană, Weber a răspuns tranşant că „nu, Turcia nu poate face parte din UE”. „Este o ţară foarte importantă pentru noi şi trebuie să creăm o reţea amplă de acorduri bilaterale, dar nu poate fi membră a UE”, a spus Weber, care a insistat că motivul nu îl reprezintă religia. „În Balcanii occidentali avem regiuni unde majoritatea populaţiei este de religie musulmană şi care fac parte din Uniunea Europeană şi altele care trebuie să aibă o perspectivă de integrare europeană. Nu are absolut nicio legătură cu credinţa. Însă trebuie să găsim o definiţie despre ceea ce este teritoriul european şi ceea ce nu este. Am refuzat clar Marocul atunci când această ţară a cerut să adere (la UE). Şi dacă întreb oamenii pe stradă, aici, la Bruxelles, dacă Budapesta, Sofia sau Belgradul fac parte din Europa, oamenii vor spune că sunt foarte departe, dar că fac parte din Europa. Însă când întreb dacă o regiune care are graniţă cu Irakul face parte din Europa, 99% îmi vor spune că nu”, a explicat el.

În ceea ce priveşte priorităţile sale, în cazul în care va ajunge preşedintele Comisiei Europene, Weber a declarat că următorul pas al dezvoltării Uniunii Europene trebuie să fie politica apărării şi politica comercială, fiind nevoie de o integrare mai profundă în ambele domenii. „Iar pentru a o obţine, statele membre trebuie să înlocuiască unanimitatea cu majoritatea calificată în aceste politici. Europa este deja un gigant economic şi are o politică comercială puternică. Însă suntem slabi din punct de vedere politic, iar eu vreau să creez un gigant politic. Însă vreau să fac şi propuneri concrete, pentru că UE are mulţi duşmani, înăuntru şi în afară, iar pentru a ne menţine uniţi trebuie să oferim soluţii”, a insistat Weber.

Referitor la politica de migraţie şi azil, conservatorul german a apreciat că una dintre propunerile-vedetă, mecanismul de redistribuire a refugiaţilor pe baza unui sistem de cote obligatorii, a eşuat, iar mai multe ţări, precum Ungaria şi Polonia, au refuzat fără drept de apel să accepte astfel de cote. „Toţi trebuie să respecte normele, şi din acest motiv susţin propunerea (actualului preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude) Juncker, de a include în viitorul cadru financiar multianual un mecanism prin care statele membre să fie obligate să respecte deciziile luate. Însă cred totodată că în acest caz este nevoie de un dialog politic extins, trebuie să vorbim unii cu alţii”, a conchis conservatorul german.