Senatul a adoptat proiectul stării de alertă / PSD a modificat substanțial varianta Guvernului / Ce propun senatorii în starea de alertă

Senatul a adoptat marți proiectul de lege al Guvernului privind starea de alertă după ce l-a modificat substanțial. Potrivit raportului elaborat de senatorii juriști Parlamentul este cel care încuvințează starea de alertă prin ședință comună a celor două Camere și nu Guvernul prin ordonanță de urgență așa cum prevede actuala lege. Printre modificări se numără deschiderea teraselor, angajatorul consultă angajatul în privința muncii la domiciliu iar magazinele au obligația de a asigura mășt pentru angajați și cumpărători.

Cu 111 voturi pentru, 8 împotrivă și 15 abțineri, proiectul de lege privind stare de alertă a fost adoptat de către Senat cu modificări substanțiale. Miercuri inițiativa legislativă întră dezbaterea Camerei Deputaților care este și forul decizional în acest caz.

Amendamentul a fost propus de senatorul PSD Șerban Nicolae și adoptat de Comisia Juridică. Modificarea prevede că starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul țării iar măsura se supune încuviințării Parlamentului

De asemenea, senatorii au introdus prevederea că Parlamentul decide în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, în termen de trei zile de la data solicitării de încuviințare.

Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviințare, starea de alertă încetează de îndată. Dispozițiile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător și în cazul prelungirii stării de alertă”.

În prezent legea prevede că starea de alertă este decisă de către Comitetul Naţional pentru situații de urgență și stipulată prin ordonanță de urgență.

De asemenea, senatorii juriști au eliminat o serie de articole din proiectul de lege al Guvernului contestate de toate partidele politice. Este vorba de măsurile care reglementau activitatea administrației publice.

Alte amendamente introduse de comsiile de specialitate:

• comercianții au obligația de a asigura măști atât personului cât și clienților care intră în magazin
• Art.3 – (1) Pe durata stării de alertă se poate suspenda consumul produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice în spaţiile comune de servire a mesei din restaurante, hoteluri, moteluri, pensiuni, cafenele sau alte localuri publice, atât în interiorul, cât şi la terasele din exteriorul acestora.
• telemunca se poate decide, de către angajator, cu consimţământul angajatului
• (2) Pe durata stării de alertă poate fi permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice care nu se consumă în spațiile menționate la alin. (1), cu excepția teraselor unde se respectă măsurile de protecție sanitară.
• Art.2 – Măsurile instituite de prezenta lege includ restrângeri temporare și,după caz, graduale, ale exercițiului unor drepturi expres prevăzute de prezenta lege și în limitele prevăzute de aceasta.
• (21) Măsurile prevăzute de prezenta lege se pot institui diferenţiat, conform legii, în funcţie de situaţia pandemică din fiecare judeţ, grup de localităţi sau localitate din judeţ.
• Ministrul Sănătății nu mai poate numi, suspenda din funcție și elibera persoanele care ocupă funcții de conducere în unitățile sanitare aflate în subordinea primăriilor și consiliilor județene. Conform amendamentului adoptat în comisia juridică, ministrul Sănătății doar coordonează activitățile de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 și funcționarea unităților sanitare.
• Art. 6 – Pe durata stării de alertă posturile vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătăţii şi unităţilor aflate în subordinea, coordonarea şi sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, inclusiv funcţiile publice de execuţie si conducere, pot fi ocupate defuncţionari publici sau personal contractual, prin numire, fără concurs. Numirea se face prin ordin al ministrului sănătăţiişi încetează de drept Ia data încetării stării de alertă
• Managerii de spital sau alți șefi de instituții pot fi suspendați din funcție, doar dacă neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu are legătură cu criza COVID-19, iar suspendarea încetează imediat după ce se termină starea de alertă.
• Art.7 – (1) Pe durata stării de alertă, pentru neîndeplinirea gravă a atribuţiilor de serviciu de natură a pune în pericol persoanele și măsurile de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID- 19, pot fi suspendate din funcţii persoanele cu funcţii de conducere din cadrul Ministerului Sănătăţii şi din unităţile sanitare publice aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii.
• (2) Posturile devenite vacante temporar prin aplicarea suspendării prevăzută la alin . (1) pot fi ocupate de funcționari publici sau personal contractual, prin numire, fără concurs, prin ordin al ministrului sănătății
• (3) Suspendarea din funcție dispusă în condițiile alin. (1) și numirea dispusă în condițiile alin. (2) încetează de drept la încetarea stării de urgență.

Proiectul de lege amendat urmează să intre miercuri în dezbaterea Camerei Deputaților care este și forul decizional în acest caz. Conducerea Parlamentului a anunțat că proiectul stării de alertă va fi adoptat până joi și de către deputați.

Proiectul de lege propus de Guvern a creat critici dure din partea USR și PLUS care au avertizat public că prin reglementările propuse se favorizează politizarea administraţiei publice.

Parlmentarii USR susțin că starea de alertă „nu trebuie să fie folosită de partidul la guvernare nici pentru politizarea administraţiei publice, nici pentru a-şi pregăti viitoarele campanii electorale”.

„Astfel de prevederi ridică serioase semne de întrebare cu privire la constituţionalitatea măsurilor, care par gândite mai puţin în interesul cetăţenilor şi mai mult al partidului aflat la guvernare.Starea de alertă nu trebuie să fie folosită de partidul la guvernare nici pentru politizarea administraţiei publice, nici pentru a-şi pregăti viitoarele campanii electorale”, avertizează USR.

Și PLUS a atras atenția că multe din textele propuse în proiectul Guvernului Orban, de reglementare a stării de alertă, maschează măsuri, limitări și interdicții ale drepturilor și libertăților fundamentale ce caracterizează o veritabilă stare de urgență.

„Guvernul a înaintat Parlamentului un proiect de lege ce dublează normele existente. Practic, în cazul aprobării proiectului de către Parlament și intrării lui în vigoare, vom avea două reglementări aplicabile în paralel, fapt ce poate duce la o stare de incertitudine legislativă și la abordări incoerente din partea diferitelor autorități, inclusiv a instanțelor. O astfel de situație poate duce la constatarea de către CCR a încălcării Constituției”, precizează PLUS, printr-un comunicat de presă.

Vineri, 15 mai expiră starea de urgență iar Guvernul a trimis luni, cu întârziere, proiectul de lege în Parlament. Astfel, proiectul este dezbatut în regim de urgență iar pînă joi acesta trebuie adoptat de legislativ și trimis la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis.

Chiar şi aşa, legea va intra în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, mai exact pe 18 mai. În această situație Guvernul Orban este obligat să adopte şi un alt act normativ care să instituie starea de alertă pe teritoriul României. În acest sens, Guvernul se va reuni, din nou, în şedinţă, joi.