În alegerile europarlamentare lipsește campania, dar nu dezinformarea. „UE vrea să ne schimbe orientarea sexuală” și alte mituri care circulă, identic, în România, Spania sau Bulgaria

Care sunt principalele campanii de dezinformare care circulă în România, analizate de HotNews.ro împreună cu publicațiile partenere de la Mediapool (Bulgaria), Delfi (Lituania) și El Confidencial (Spania), în cadrul proiectului european PULSE?

„UE ne transformă în LGBT și ne interzice religia”, „De ce să participi, oricum iese cine trebuie” sau „Rusia nu poate fi învinsă, deci investiția în Ucraina este inutilă” sunt câteva dintre narativele care sunt vizibile în România în ultima perioadă. Mesaje similare sunt emise în mai multe state europene, în contextul alegerilor europarlamentare.

Expert: În ciuda a ceea ce credem despre noi, nici unul nu suntem imuni la dezinformare

România și Bulgaria sunt două din țările cele mai vulnerabile la dezinformare din Uniunea Europeană întrucât au unul din cel mai scăzut nivel de alfabetizare media dintre toate statele membre ale UE, potrivit unui sondaj sociologic publicat în octombrie 2022 de Open Society Institute din Sofia. La polul opus sunt state precum Finlanda, Norvegia, Danemarca sau Estonia.

HotNews.ro l-a intervievat pe Rufin Zamfir, director de programare la Global Focus – un think tank independent din România care derulează un program de cercetare a Amenințărilor Asimetrice și cercetează fenomenul dezinformării.

Zamfir a precizat că „cei mai puțin educați sunt mai pasibili de a fi păcăliți decât cei cu educație, tinerii au vulnerabilitățile lor particulare, cei mai în vârstă la fel, de regulă cei marginalizați sau care se simt nereprezentați politic, neincluși în societate sunt mai sensibili”.

El subliniază că nu trebuie generalizat pentru a arăta un degetul spre un anumit segment din populație care este mai predispus la dezinformare. Fiecare temă are un public țintit, iar pandemia de coronavirus ne-a arătat că pot cădea victime persoane cu educație superioară precum medicii.

„Nu omiteți că mesajele de propagandă sunt construcții care speculează tocmai aceste vulnerabilități, se adaptează la profilul publicului pe care îl țintesc, de-aia nu suntem niciunul la adăpost”, a explicat Rufin Zamfir.

„De ce să participi, oricum iese cine trebuie”

Iar alegerile sunt un moment propice pentru campanii de dezinformare care să se rostogolească în mediul online.

Câteva exemple de narative care circulă în aceste momente oferite de către expert:

• „De ce să participi, oricum iese cine trebuie”
• „Democrația a adus țara în mâna unor criminali, mai bun ar fi un lider puternic”
• „Să nu ne împiedicăm prea tare de respectarea unor libertăți individuale”

Duel cu un adversar absent

Alegerile europarlamentare oferă și alte avantaje pentru cei care răspândesc dezinformare întrucât oferă avantajul unui „adversar facil”, Uniunea Europeană, „care nu ripostează, nefiind de față”.

Aceste campanii sunt construite în jurul nesiguranțelor din societate: economice (nu știu dacă mâine o să am serviciu; nu știu dacă venitul o să îmi mai permită consumul, în contextul în care prețurile cresc etc.), fizice (sănătate, siguranță etc.), politice (sunt sau nu reprezentate interesele mele în politicile publice, sunt sau nu reprezentate interesele mele în forurile extra-statale – UE și NATO).

„Principalele teme de dezinformare din Romania sunt cele care erodează încrederea în democrație și în instituțiile naționale și internaționale care o deservesc”, crede Rufin Zamfir.

În acest sens, expertul a identificat narative precum „această instituție, UE, creată de elite pentru interesul propriu”, „acest instrument prin care Vestul își impune voința dictatorială”, „suntem tratați ca indivizi de mâna a doua”, „trebuie să ne recăpătăm suveranitatea politică și economică”, „UE ne transformă în LGBT și ne interzice religia”.

„Campaniile de dezinformare (și știrile/mesajele care le susțin) sunt construite întotdeauna în jurul unor evenimente cât se poate de reale și care generează emoții puternice și antagonice, care fie împing populația într-o logică de tip „noi versus ei”, fie împing individul într-o zonă de disconfort în care îi este greu să aleagă dacă să își bazeze deciziile pe rațional sau pe emoțional”, explică Rufin Zamfir.

În chip similar, retorici care fac referire la drepturilor persoanelor LGBT au fost identificate și în Bulgaria unde au fost răspândite mesaje precum „UE vrea să schimbe orientarea sexuală a tuturor europenilor”. Mesaje similare au fost identificate și în Grecia, Spania, Polonia, Slovacia, dar și în alte țări.

Războiul din Ucraina, prilej pentru campanii de dezinformare în toată Europa

Întrucât generează emoții puternice, războaiele sunt subiecte care sunt puternic speculate de cei interesați să rostogolească dezinformare. În acest sens, au apărut mesaje similare care au fost identificate atât de Global Focus în România, cât și de redacțiile partenere din proiectul Pulse.

„În funcție de originea dezinformării, putem distinge scopuri diferite: Rusia urmărește slăbirea susținerii pentru ajutorul acordat Ucrainei și eliminarea sancțiunilor care-i sunt impuse, populiștii radicali români urmăresc consolidarea bazinului electoral propriu și, eventual, erodarea celui al adversarilor politici. Amândoi își ajustează mesajele de dezinformare în funcție de audiența vizată și de contextul în care promovează dezinformarea”, explică Rufin Zamfir.

Exemplul lui George Simion: Cine ajută cu arme alt stat trebuie tratat ca un trădător

Narative de dezinformare din sfera „pacifismului toxic” sunt aici mai des folosite, Rufin Zamfir indicând narative care au circulat pe scară largă în România precum: „Rusia nu poate fi învinsă, deci investiția în Ucraina este inutilă” sau „Ucraina trebuie să cedeze teritoriile din Est și să încheie pacea, că oricum le va pierde”.

Ele sunt speculate deseori și de politicieni care încearcă să atragă voturi prin a folosi sentimentele populației susceptibile la astfel de mesaje, precum este cazul președintelui AUR, George Simion, care a scris pe Facebook că oricine ajută cu arme alt stat trebuie tratat ca un trădător.

„Parte din dezinformarea asta este promovată cu bună știință de canale asumat pro-ruse (politicieni, conturi de social media ale unor instituții ce țin de Rusia – ambasada, centrul cultural, câteva grupuri deschise de orientare pro-rusă), parte este promovată de așa-ziși idioți utili care regurgitează mesaje de dezinformare sperând că vor marca puncte electorale sau de imagine. Parte este promovată de această nouă categorie generată de populismul radical, cea a ticăloșilor utili – cei care știu ce fac, care știu că comportamentul lor erodează democrația și subminează instituțiile statului, dar aleg totuși să manipuleze populația în beneficiul propriu prin mesaje de dezinformare”, explică Rufin Zamfir.

Doar 10% din europeni cred că Ucraina poate cîștiga, dar asta nu îi face să susțină că nu merită ajutată

Dar nu doar lideri populiști pot utiliza astfel de mesaje, fiind cazuri în care ele se răspândesc la o gamă mai largă de actori politici, precum a fost cazul în privința lucrărilor de dragare efectuate de Ucraina în Delta Dunării sau a minorității române din Ucraina.

„Dacă inițial pe tema asta am avut o mulțime de declarații venite din întreg spectrul politic de la București care susțineau – indirect și fără intenție, sper – dezinformarea cu privire la subiect, mă bucur să constat că, la acest moment, doar actorii politici cu aspirații non-democratice mai alimentează acest narativ”, afirmă Zamfir.

​

Jumătate din români sunt de părere că Europa ar trebui să „împingă” Ucraina să negocieze un acord de pace cu Rusia, iar peste o treime cred că refugiații ucraineni reprezintă o amenințare pentru noi, arată un sondaj de opinie realizat în 12 țări europene de către Consiliul European pentru Relaţii Externe.

Doar 10% dintre persoanele intervievate au răspuns că se aşteaptă ca Ucraina să poată câștiga războiul pe teren. În România, procentul este de 9%, în timp ce 18% din românii chestionați pentru sondaj spun că Rusia va câștiga și alți 37% sunt de părere că Moscova și Kievul vor ajunge la o înțelegere negociată.

Bulgaria e împărțită în trei părți aproape egale

Într-un interviu acordat Mediapool, politologul Dimitar Ganev a arătat că aproximativ 30% din populația bulgară are poziții pro-ruse, alți 30% sunt pro-occidentali, iar aproximativ 40% sunt neutri. Acest din urmă segment este ținta campaniilor de propagandă.

Un sondaj Ipsos pentru Euronews, publicat în martie 2024, a arătat că 41% dintre bulgari sunt de acord cu Viktor Orban, care este cel mai apreciat politician străin din Bulgaria. Pe locul doi în acest clasament se află Vladimir Putin cu o părere pozitivă de 37%, în ciuda invaziei ruse a Ucrainei. Înainte de război, Putin avea un rating pozitiv de peste 60% în rândul bulgarilor.

În contextul războiului, în Bulgaria s-au răspândit narative potrivit cărora țara va fi atrasă în război din cauza politicilor autorităților. Ele au fost folosite inclusiv de politicieni, precum liderul unei formațiunii pro-ruse, Kostadin Kostadinov, care este clasată pe locul trei în intențiile de vot ale bulgarilor (circa 14%).

În Lituania, prezența militară NATO este „legendată” drept o pagubă economică

Reprezentanți ai armatei lituaniene au declarat pentru publicația Delfi că au identificat o creștere a mesajelor false și a narativelor pro-ruse.

„În contextul militar și al NATO, există eforturi evidente ale actorilor ostili de a perturba eforturile de securitate ale Lituaniei. Sunt vizate modernizarea armatei, prezența forțelor NATO în țară, desfășurarea unei brigăzi din Germania, încercări de a discredita aceste acțiuni, de a le prezenta ca inutile, redundante sau chiar dăunătoare din punct de vedere economic”, au comentat Forțele Armate Lituaniene.

Potrivit autorităților lituaniene, anul trecut, au fost identificate 3.520 de cazuri unice de tentative ostile de campanii de dezinformare.

„Aceste activități aveau ca scop influențarea publicului lituanian, occidental și intern din Rusia și Belarus. Activitățile de informare ostile au avut ca scop subminarea voinței cetățenilor lituanieni de a se apăra, încrederea lor în NATO și sprijinul lor pentru Ucraina”, au explicat Forțele Armate Lituaniene.

Sondajele de opinie publică indică faptul că unul din zece lituanieni ar putea fi înclinat să rostogolească narațiuni ostile, dar cercetările care apar în domeniul public sugerează că lituanienii au o bună rezistență la dezinformare.

„Șapte din zece persoane sunt de acord că Rusia desfășoară operațiuni de informare ostile în Lituania. Acest raport sugerează că operațiunile de informare rusești sau bieloruse au o capacitate limitată de a influența societatea noastră”, potrivit armatei lituaniene.

„Discuții în societate, pe rețelele sociale, între cadre universitare, mass-media și politicieni privind această problemă întăresc rezistența societății. Publicul este informat periodic despre atacurile informaționale sau de daunele create de acestea, despre dezinformare și formele acesteia. Pe baza tuturor faptelor menționate mai sus, se poate spune că majoritatea cetățenilor lituanieni sunt suficient de rezistenți la presiunile informaționale ale Rusiei sau Belarusului”, susține sursa citată.

Retorica anti-vaccin din Spania s-a prelungit în negarea ajutorului pentru Ucraina

Războiul din Ucraina, cel din Gaza sau schimbul de atacuri Israel – Iran sunt teme care au generat dezinformare și în Spania, spune Rocío Benavente, coordonator editorial pentru proiecte la Maldita, o organizație non-profit din Spania care se ocupă de fact checking.

„Am publicat o investigație în primele luni de război, în care am arătat cum aceleași grupuri de Telegram care au răspândit teorii false anti-vaccin în timpul pandemiei, iar, când Rusia a invadat Ucraina, și-a mutat atenția asupra acestui subiect. Ulterior, aceleași grupuri au trecut la mesaje în care sunt negate efectele schimbărilor climatice”, a explicat expertul.

Asemenea campanii de dezinformare sunt direct influențate de opinia publică din Spania, pe fondul unei oboseli cauzate de durata războiului. Potrivit ultimelor date ale Centrului pentru Cercetări Sociologice din Spania, 73,1% din populație este îngrijorată sau foarte îngrijorată de război. În 2022, procentul era de 86.4%.

De asemenea, 71% dintre spanioli spuneau în 2022 că sunt de acord ca NATO să sprijine cu armament Ucraina. Acum, 51,9% spun că sunt de acord ca NATO să intervină militar în sprijinul Ucrainei.

Migrația, alt subiect pentru campanii de dezinformare

Într-un interviu acordat Mediapool, expertul în analiza rețelelor sociale Georgi Auad a comentat că înainte de alegerile europene, principala narațiune folosită pentru desfășurarea campaniilor de dezinformare în Europa vor fi refugiații.

„Dar nu refugiații din Orientul Mijlociu pe care îi foloseau înainte în campaniile de dezinformare, ci acum refugiații ucraineni. Sunt descriși ca fiind înspăimântători, nesăbuiți, nedispuși să se adapteze, fără dorință de a munci etc. Această narațiune este menținută în circulație și va rămâne atâta timp cât are o greutate considerabilă, întrucât o temă mai interesantă este dezinformarea despre ajutorul militar către Ucraina”, a spus expertul.

În chip similar, experții intervievați de El Confidencial subliniază că tema migranților este una mereu prezentă și una care generează valuri de ură.

Deși nu este identificată ca unele din temele utilizate des în campanii de dezinformare, doar 13% din românii intervievați pentru sondajul ECFR au răspuns că refugiații ucraineni reprezintă o oportunitate, cel mai mic procent din cele 12 țări care au luat parte la sondaj. Procentul este de sub 20% în doar alte două țări, Grecia (16%) și Ungaria (19%).

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului PULSE, o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, finanțată de Comisia Europeană. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa printre care Gazeta Wyborcza(Polonia), Der Standard- Austria, El Confidencial- Spania, Il Sole 24- Italia, Delfi- Lituania, Denik Referendum- Cehia, EFSYN- Grecia, HVG- Ungaria, Mediapool- Bulgaria.

CITEȘTE ȘI: Ce se întâmplă în alte state din UE în care alegerile sunt comasate: cazurile Ungariei și Bulgariei