O săptămână de la războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Tot ce trebuie să știi

În urmă cu o săptămână președintele rus Vladimir Putin anunța la primele ore ale dimineții într-o transmisiune televizată neașteptată că a autorizat invazia Ucrainei de către forțele armate ale Rusiei. A fost un anunț care în decurs de doar câteva zile a schimbat lumea așa cum o știm.

În declarația sa de război, înregistrată încă de luni, 21 februarie, Vladimir Putin a vorbit despre „o operațiune militară” specială în Donețk și Luhansk cu scopul de a „denazifica” și „demilitariza” Ucraina.

Cotidianul rus Novaya Gazeta a descoperit că, potrivit metadata fișierului video care a fost publicat pe site-ul oficial al președinției ruse a fost creat pe 21 februarie, la ora 7 seara, adică cu trei zile înainte de anunțul efectiv al acțiunilor militare împotriva Ucrainei.

Nu mai tâziu de miercuri Vladimir Putin susținea, cu ocazia zilei Naționale a Apărărtorilor Patriei, că el este încă deschis unui dialog și unei soluții diplomatice, dar „interesele și securitatea cetățenilor Rusiei nu sunt negociabile”.

Vladimir Putin alături de ministrul apărării Serghei Șoigu și alți lideri militari de la Moscova (FOTO: Aleksey Nikolskyi / Sputnik / Profimedia Images)

Cum a plănuit Vladimir Putin războiul împotriva Ucrainei, pas cu pas

• Pe 21 februarie liderul de la Kremlin a anunțat că Rusia recunoașteRepublica Populară Donețk și Republica Populară Luhansk, cele două entități separatiste din estul Ucrainei, ca republici independente.

• Rusia a recunoscut suveranitatea separatiștilor asupra întregilor regiuni Donețk și Luhansk, inclusiv asupra zonelor controlate de Ucraina.

„Am recunoscut independența acestor republici, ceea ce înseamnă că le-am recunoscut toate documentele fundamentale, inclusiv constituția lor. Și în constituție sunt înscrise granițele regiunilor Donețk și Luhansk așa cum erau atunci când făceau parte din Ucraina”, declara liderul de la Kremlin la momentul respectiv.

• În ziua următoare, pe 22 februarie, Putin a anunțat că Rusia va trimite trupe militare în cele două regiuni separatiste, ordonându-le acestora să „mențină pacea” în regiune.

Cele două decrete emise de președintele rus au cerut Ministerului Apărării ca „forțele armate ale Rusiei să-și asume funcțiile de menținere a păcii pe teritoriul republicilor populare” Doneţk şi Lugansk.

• Peste două zile primele trupe rusești intrau în Ucraina.

Cum arată situația pe fronturile din Ucraina la o săptămână după declanșarea invaziei

• speranțele unei victorii rapide s-au spulberat la Kremlin după doar două zile de luptă în fața rezistenței îndârjite a ucrainenilor și a problemelor logistice.

• armata rusă a anunțat abia marți că și-a îndeplinit primul obiectiv strategic, tăierea accesului Ucrainei la Marea Azov.

• trupele rusești au reușit să ocupe primul mare oraș ucrainean abia în cursul nopții de marți spre miercuri când au intrat în Herson, o așezare cu aproximativ 70.000 de locuitori aflată în apropierea Mării Negre.

• potrivit ultimei evaluări făcute de Pentagon, uriașul convoi de trupe rusești ce se îndreaptă spre Kiev încă este blocat și nu a avansat semnificativ în ultimele zile; serviciile de informații britanice estimează la peste 30 de kilometri distanța acestora față de capitala Ucrainei.

• cel puțin 5 orașe ucrainene erau însă încercuite de trupele rusești joi seara, fără a fi cucerite: Mariupol, Knotop, Harkiv, Sumy și Cernihiv.

• ministerul ucrainean al apărării a anunțat joi după-masa că Flota de la Marea Neagră a Rusiei se îndreaptă spre portul strategic Odesa, al treilea oraș ca mărime din Ucraina.

• frontul sudic s-a dovedit călcâiul lui Ahile pentru forțele militare ucrainene, toate cele 3 orașe ocupate de ruși de la izbucnirea războiului aflându-se în acestor sector: Herson, Melitopol, Bedyansk.

Distrugeri în Irpin, o suburbie a Kievului (FOTO: Marcus Yam-Los Angeles Times / Shutterstock Editorial / Profimedia)

Forțele armate ruse au trecut la bombardarea populației civile

• deși în primele stadii ale invaziei forțele rusești au atacat cu rachete și artilerie obiective militare strategice, în ultimele zile ele au trecut la bombardarea unor ținte de infrastructură civilă și la bombardamente fără niciun obiectiv militar în afară de cel al terorizării populației.

• autoritățile locale din Mariupol, un important port de la Marea Neagră, au lansat apeluri disperate miercuri și joi, anunțând că orașul și infrastructura sa civilă este bombardată fără încetare.

• Harkiv, al doilea cel mai mare oraș din Ucraina, a fost la rândul său supus unor bombardamente puternice, autoritățile anunțând atacuri împotriva centrului administrativ și zonelor rezidențiale care au provocat cel puțin 21 de morți și peste 100 de răniți până joi dimineața.

• un spital din Harkiv a fost distrus în timpul atacurilor cu rachete asupra zonelor rezidențiale.

• armata rusă a lansat marți rachete și asupra turnul TV din Kiev, cel puțin 5 locuitori ai capitalei ucrainene pierzându-și viața doar în urma acestui atac.

• Rusia este suspectată că a folosit inclusiv arme termobarice în atacurile sale, acestea având un efect devastator și nediscriminatoriu asupra apărătorilor și civililor.

Rubla rusă s-a prăbușit la un minim istoric din cauza sancțiunilor (FOTO: Hossein Lohinejadian / Alamy / Profimedia Images)

Occidentul a impus sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei

• probabil una dintre cele mai grele lovituri aplicate Rusiei și sectorului său energetic a fost dată de Germania, cabinetul cancelarului Olaf Scholz decizând să suspende autorizarea gazoductului Nord Stream 2, o măsură cerută de Statele Unite și unele state membre ale Uniunii Europene de ani de zile.

• SUA și UE au convenit excluderea Rusiei din sistemul internațional de plăți interbancare SWIFT, o măsură cu repercusiuni imediate asupra sistemului bancar rusesc.

• UE a decis să interzică și „vânzarea, livrarea, transferul sau exportul de bancnote euro către Rusia sau trimiterea acestora către orice persoană fizică și juridică, organizație sau organisme de stat ruse, inclusiv guvernului și Băncii Centrale a Rusiei, pentru utilizare în Rusia”.

• Uniunea Europeană a decis închiderea spațiului său aerian pentru toate avioanele rusești, măsură luată și de Marea Britanie și Statele Unite.

• Marea Britanie a decis închiderea porturilor sale pentru navele rusești, o măsură luată și de Canada.

• premierul canadian Justin Trudeau a anunțat de asemenea că țara sa va interzice toate importurile de țiței din Rusia.

• statele occidentale au impus pentru prima dată sancțiuni împotriva președintelui rus Vladimir Putin, precum și a unor alți oficiali de la Kremlin precum ministrul apărării Serghei Șoigu sau ministrul de externe Serghei Lavrov.

• sancțiunile au produs deja un exod al companiilor occidentale din Rusia.

Rachete antiaeriene Stinger (FOTO: Raytheon)

Ucraina primește armament pentru a rezista invaziei rusești

• într-o decizie istorică pentru blocul comunitar, Uniunea Europeană a anunțat că va aloca 450 de milioane de euro pentru armament care va ajunge în Ucraina în timp ce alte 50 de milioane vor fi alocate pentru alte tipuri de echipamente, precum cele medicale.

• într-o altă decizie greu de imaginat în urmă cu doar câteva săptămâni, Germania a anunțat că va furniza Ucrainei 1.000 de arme anti-tanc și 500 de rachete antiaeriene Stinger, din rezervele Bundeswehr după ce anterior a blocat tentativele Kievului de a cumpăra armament NATO.

• Finlanda, o țară recunoscută pentru neutralitatea sa militară datorată învecinării cu Rusia, a anunțat la rândul ei luni o decizie istorică: va livra Ucrainei 2.500 de puști de asalt, 150.000 de muniții, 1.500 de lansatoare de rachete și 70.000 de rații alimentare.

• Norvegia, o altă țară cunoscută pentru neutralitatea sa, va trimite 2,000 de arme anti-tank M72 Ucrainei.

• parlamentul danez a anunțat că va furniza Kievului arme de ultimă generație și le va permite cetățenilor săi să meargă să lupte în Ucraina pe bază de voluntariat.

• printre celelalte state europene care au anunțat livrări de armament sau echipament în Ucraina se numără Luxemburg, Belgia, Olanda, Polonia, Slovacia, Estonia, Letonia, Cehia și România.

• SUA au livrat în ultimele zile sute de rachete antiaeriene Stinger, au aprobat un nou ajutor de urgență de 350 de milioane de dolari, în timp ce un alt pachet de asistență militară mai mare, în valoare de 3,5 miliarde de dolari așteaptă aprobarea Congresului de la Washington.

Vladimir Medinski, negociatorul-șef al Rusiei (FOTO: Alexander Kryazhev / TASS / Profimedia Images)

Negocieri de pace sub auspiciul eșecului

• joi seara a început o nouă rundă de discuții între Moscova și Kiev în vederea ajungerii la un acord de pace, după eșecul negocierilor de luni.

• joi după-masa ministrul rus de externe Serghei Lavrov anunța la televiziunea de stat din Rusia că forțele armate ale Rusiei vor merge „până la capăt” în invazia lor din Ucraina.

• în urmă cu o zi Lavrov cerea o listă cu armele pe care Ucraina să nu aibă voie să le dețină niciodată, în vederea „demilitarizării” țării.

• președintele francez Emmanuel Macron a declarat joi seara, după o discuție cu Putin, că „ce e mai rău acum urmează”.
• –