Ar trebui sau nu ca Europa să-i adăpostească pe rușii care fug de mobilizare?
În timp ce Europa este unită împotriva invaziei Ucrainei și a acordării de azil politic dizidenților ruși, ea este divizată în ceea ce privește provocările morale și practice ale găzduirii cetățenilor ruși care fug de mobilizarea lui Putin, potrivit Al Jazeera.
Zborurile și transportul terestru către și dinspre Rusia au fost interzise, iar națiunile UE au impus sisteme de vize mai stricte și mai costisitoare, îngreunând astfel intrarea.
După ce președintele Vladimir Putin a anunțat un ordin de mobilizare parțială la 21 septembrie, o măsură care a declanșat o cursă a rușilor către frontiere, mii de oameni încercând să evite să fie recrutați, aceste reguli de intrare au devenit și mai rigide.
Iar acum, se nasc diviziuni între membrii UE.
Ar trebui ca Europa, care este unită împotriva invaziei rusești, să-i adăpostească pe cei care fug de recrutare?
DA disidenților și NU dezertorilor
Problema de a permite sau nu rușilor să se refugieze în Europa este una complexă. În această lună, Uniunea Europeană a convenit să suspende un acord de facilitare a vizelor cu Rusia, după ce mai multe țări au obiectat față de faptul că cetățenii ruși vizitează și își petrec vacanțele în Europa în condițiile în care guvernul Putin duce un război în Ucraina.
Dar, având în vedere că cetățenii ruși stau acum la coadă la graniță pentru a părăsi țara, UE se confruntă cu apeluri pentru a-și deschide frontierele.
Rușii fac cozi imense la granița cu Finlanda (Foto: Lauri Heino / Shutterstock Editorial / Profimedia Images)
Țările baltice – Estonia, Letonia, Lituania – și țările est-europene, precum Polonia, și-au închis rapid frontierele
„Lituania nu va acorda azil celor care pur și simplu fug de responsabilitate. Rușii ar trebui să rămână și să lupte. Împotriva lui Putin”, a scris ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis într-un tweet.
El a spus că rușii ar putea protesta sau chiar deveni prizonieri de război în loc să fugă în Europa.
„Azilul pentru 25 de milioane de fugari nu este o opțiune. Rușii trebuie să elibereze Rusia”, a adăugat el.
Şi Varşovia a exprimat rezerve din motive de securitate. Atât din perspectiva securităţii, cât şi din raţiuni ce ţin de moralitate, este de evitat primirea în ţară a unui număr mare de ruşi, a declarat ministrul polonez de Externe, Zbigniew Rau.
Premierul finlandez Sanna Marin a cerut de asemenea ca turiștii ruși să nu mai primească vize turistice în UE pentru a se asigura că și ei plătesc o pedeapsă pentru invazia Rusiei în Ucraina.
Cehia
Miloş Zeman (Agerpres)
Preşedintele Miloş Zeman se pronunţă pentru găzduirea ruşilor care nu vor să se înroleze. „Cred că ar trebui să le acordăm acestor oameni viză, la fel ca şi refugiaţilor ucraineni”, a declarat el. Zeman a fost până anul trecut un susţinător al lui Putin, dar între timp s-a transformat într-un adversar vehement al preşedintelui Rusiei.
Însă vorbele sale nu sunt luate de nimeni în seamă la Praga. Numai disidenţi ruşi sunt primiţi în ţară, dezertori nu, scrie Deutsche Welle.
Ruşii care se eschivează de mobilizare nu au dreptul la viză umanitară, a declarat ministrul de Externe, Jan Lipavsky.
„Cine fuge din ţară fiindcă nu vrea să îndeplinească sarcina ce i-a fost impusă de propriul stat nu întruneşte premisele pentru o viză umanitară”, a declarat Lipavsky, citat de portalul de ştiri CT24.
Germania
Olaf Scholz Foto: Captura video
Cancelarul german Olaf Scholz a declaratcă, deși există loc pentru o dezbatere la nivel european cu privire la interzicerea turiștilor ruși, este important să nu se îngreuneze viața opozanților Kremlinului pentru a fugi din Rusia, transmite Reuters.
„Ceea ce este important pentru noi este că înțelegem că există o mulțime de oameni care fug din Rusia pentru că nu sunt de acord cu regimul rus”, a declarat el în urma unei întâlniri cu liderii țărilor nordice, luni, la Oslo.
Într-un interviu acordat cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), ministrul de interne Nancy Faeser a declarat că „oricine se opune cu curaj regimului lui Putin și cade astfel într-un mare pericol, poate solicita azil pe motiv de persecuție politică”.
Charles Michel, președintele Consiliului UE, a împărtășit o opinie similară.
Într-un interviu acordat publicației Politico, el a declarat că blocul celor 27 de membri ar trebui să dea dovadă de „deschidere față de cei care nu doresc să fie instrumentalizați de Kremlin”.
Mecanismul politic integrat de criză al UE, care este activat în cazul actelor de terorism sau al oricăror alte crize de urgență în UE, a organizat o reuniune la 26 septembrie, cu scopul de a ajunge la un consens.
Dar o abordare unitară nu este încă pe masă.
Charles Michel la ONU (Bryan R. Smith / AFP / Profimedia)
Georgia și Kazahstan
În timp ce frontierele UE se înăspresc, țări precum Georgia și Kazahstan se confruntă cu afluxul de ruși care fug de mobilizare.
„Cei mai mulți dintre rușii care fug fug în principal pentru a evita sancțiunile din țara lor. În acest sens, a cere Occidentului mai mult sprijin pentru a-i găzdui pe ruși este complex. Cei care au nevoie urgentă de protecție din partea regimului rus și trebuie să ceară azil, cazurile lor ar trebui luate în considerare. Dar nu există nicio obligație pentru nicio țară de a-i accepta pe cei care vor doar să fugă de sancțiuni”, spune Giga Bokeria, președinte al partidului politic Georgia Europeană.
„Protestați, fugiți sau predați-vă ucrainenilor”
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a transmis rușilor care urmează să fie mobilizați pentru a lupta în războiul Rusiei din Ucraina că dacă nu vor să moară, atunci să protesteze, să fugă sau să se predea.
„55 de mii de soldați ruși au murit în acest război în șase luni. Zeci de mii sunt răniți și mutilați. Vreți mai mult? Nu? Atunci protestați. Ripostați. Fugiți sau predați-vă captivității ucrainene. Acestea sunt opțiunile voastre dacă vreți să supraviețuiți”, a spus Zelenski.
Volodimir Zelenski Foto: American Photo Archive / Alamy / Alamy / Profimedia
„Emoțiile trebuie lăsate deoparte când vine vorba de migranți” / Nu trebuie creată o nouă Cortină de fier
Bram Frouws, directorul Centrului mixt pentru migrație (MMC), cu sediul la Geneva, a declarat pentru Al Jazeera că, deși reacția est-europeană este de înțeles, având în vedere istoria regiunii cu Uniunea Sovietică, emoțiile ar trebui lăsate deoparte atunci când vine vorba de acordarea de azil.
„Este îngrijorător dacă deciziile privind acordarea de către UE a statutului de refugiat sau a altor forme de protecție se bazează pe faptul că blocul simpatizează sau nu cu un anumit grup. Am văzut deja acest lucru în cazul modului în care UE a primit refugiații ucraineni în comparație cu refugiații veniți din zone mai îndepărtate. Acest lucru nu ar trebui să se întâmple”, a spus el.
„Desigur, este de înțeles că refugiații ucraineni evocă mult mai multă empatie decât refugiații ruși, dar deciziile privind azilul ar trebui să se bazeze pe criterii obiective și pe evaluări individuale”, a adăugat el.
„Dacă ne așteptăm ca cetățenii ruși să-l doboare pe Putin, o facem degeaba, căci nu se va întâmpla. Rusia este astăzi în anul 1937. Nouă, în Estonia, ne este frică de Rusia. Dar dacă încălcăm legile noastre, nu facem decât să construim o Rusie în Europa. Unde mai e diferența? Unde sunt principiile statului de drept?”, a declarat la București europarlamentara din Estonia Yana Toom (grupul Renew Europe).
Susținerea a scăzut chiar și pentru migranții ucraineni
Solidaritatea cu rușii care fug de încorporare este greu de realizat mai ales în condițiile în care tot mai multe voci se ridică chiar împotriva refugiaților ucraineni.
Copii refugiați din Ucraina Foto: Salvati Copiii Romania
Primirea călduroasă pe care cetățenii din Europa Centrală și de Est au arătat-o pentru prima dată refugiaților ucraineni s-a diminuat încet-încet, în special în țările mai pro-ruse, precum Slovacia și Bulgaria, unde „privilegiile” refugiaților sunt criticate, iar acum se fac comparații cu criza refugiaților din 2015, scria în mai Euractiv.com.
Un sondaj de opinie din luna iunie arată că începe să scadă sprijinul publicului din Marea Britanie pentru refugiații din Ucraina, în condițiile în care luptele continuă pe front.
Cu toate acestea, atitudinile pozitive față de aceștia prevalează în majoritatea țărilor.
Preşedintele partidului conservator german Uniunea Creştin-Democrată (CDU), Friedrich Merz, şi-a atras marţi critici aspredupă ce a denunţat un presupus „turism social” al refugiaţilor ucraineni care au fugit din ţara lor după declanşarea invaziei ruse, informează Deutsche Welle.
Friedrich Merz Foto: Kay Nietfeld / AFP / Profimedia
În faţa acestor critici, liderul opoziţiei germane şi-a cerut scuze marţi dimineaţa pentru respectivele afirmaţii, care ar fi vizat, potrivit lui, „exclusiv lipsa înregistrării refugiaţilor”.
Cu o zi înainte, în cotidianul Bild, el a exprimat „marea sa îngrijorare că decizia guvernului de a trece de la sistemul de indemnizare a solicitanţilor de azil la sistemul de acordare a ajutorului de şomaj va genera perturbări considerabile”.
Potrivit preşedintelui CDU, care vizează funcţia de cancelar federal în 2025, „asistăm azi la un turism social al acestor refugiaţi spre Germania, dintre care un mare număr profită de acest sistem”. El a acuzat că unii ucraineni fac drumuri dus-întors între Ucraina şi Germania pentru a primi aceste ajutoare.
„Să-ţi faci publicitate pe spatele femeilor şi copiilor ucraineni care au fugit de bombele şi tancurile lui (Vladimir) Putin este un lucru mizerabil”, a acuzat ministrul de Interne german Nancy Faeser în FAZ.
INTERVIURILE HotNews.ro