Vladimir Putin a anunțat un bilanț al pierderilor ucrainene în timpul ofensivei / Noi acuzații împotriva Kievului și a SUA, plus o „lecție” de istorie

Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că Ucraina a pierdut peste 70.000 de militari și sute de tancuri în timpul ofensivei sale de vară, dar că Kievul nu este interesat de negocieri de pace, relatează TASS și Reuters.

„Ucraina desfășoară o așa-zisă contraofensivă. Nu există rezultate, desigur. Acum nu vom spune dacă este un eșec sau nu, dar nu există rezultate și au existat pierderi. Pierderi semnificative. De la începutul acestei contraofensive, pierderile în personal sunt de 71,5 mii de oameni”, a spus Putin.

El a adăugat că armata ucraineană a pierdut deja 543 de tancuri și aproape 18.000 de vehicule blindate de modele diferite, un număr atât de mare încât nu este întru totul clar dacă el a vrut să se refere la pierderile ucrainene din timpul ofensivei declanșate în iunie sau de la începutul războiului.

Putin a făcut comentariile la Forumul Economic Estic ce are loc la Vladivostok în perioada 10-13 septembrie. El este așteptat să se întâlnească în această zonă a Orientului Îndepărtat Rus cu dictatorul nord-coreean Kim Jong Un în curând.

Putin a făcut ample comentarii în timpul intervenției sale de marți de la forumul organizat la Vladivostok, afirmând și că în jur de 1.000-1.500 de ruși se înrolează voluntar în fiecare zi în forțele armate ale țării.

El a făcut comentariul după ce a fost întrebat dacă Rusia ar putea introduce un nou val de mobilizare obligatorie, ca în septembrie anul trecut. Putin a răspuns că acest lucru nu este necesar întrucât în jur de 270.000 de persoane au semnat contracte profesioniste cu armata în ultimele 6-7 luni.

Putin spune că Ucraina nu este interesată de discuții de pace

Liderul de la Kremlin a mai declarat marți că Ucraina va fi pregătită probabil să reia discuțiile de pace doar după ce rămâne fără resurse, afirmând totodată că Kievul ar folosi orice posibilă încetare a focului pentru a se reînarma cu ajutorul partenerilor săi din Occident.

„Am impresia că ei vor să muște pe cât de mult [teritoriu] pot iar apoi, când resursele lor sunt aproape de zero, să obțină o încetare a ostilităților și începere a negocierilor pentru a-și reîmprospăta resursele și restaura capacitatea de luptă”.

Putin a mai spun că numeroși lideri internaționali care ar putea acționa ca mediatori ai conflictului l-au întrebat dacă Rusia este pregătită să oprească luptele, dar că el nu poate dispune un asemenea lucru când Moscova se confruntă cu o contraofensivă ucraineană.

Putin a amintit de asemenea de decretul promulgat în octombrie anul trecut de președintele Volodimir Zelenski, care interzice orice negocieri cu el personal. Liderul de la Kremlin a spus că „vom vedea apoi” ce se întâmplă, dacă Zelenski va revoca decretul.

Agenția Reuters amintește că Rusia mai controlează în prezent 18% din teritoriul național al Ucrainei, după retragerile din a doua jumătate a anului trecut și câștigurile modeste obținute de armata ucraineană în timpul ofensivei.

Liderul de la Kremlin susține că Armenia nu a întors spatele Rusiei și deplânge soarta lui Trump

Putin a negat sugestiile potrivit cărora relațiile Rusiei cu Armenia s-ar fi deteriorat ireparabil și a afirmat că Erevanul a acceptat practic suveranitatea azeră asupra regiunii Nagorno-Karabah pe care și-o dispută cu guvernul de la Baku.

Comentariile sale vin în contextul în care Armenia a acuzat în ultimele luni acuzații fără precedent împotriva Rusiei, afirmând că trupele ruse de menținere a păcii nu își îndeplinesc misiunea din Nagorno-Karabah și că a fost o „greșeală strategică” să se bazeze doar pe Moscova pentru securitatea sa.

Armenia a început săptămâna aceasta exerciții militare comune cu Statele Unite pe fondul celei mai recente dispute diplomatice cu Rusia.

Vorbind la rândul său despre Statele Unite marți, Putin a declarat că diferitele procese în care fostul președinte Donald Trump a fost inculpat sunt motivate politic și că demonstrează „putreziciunea” sistemului politic american.

„Tot ce se întâmplă cu Trump este o persecuție motivată politic a unui rival, despre asta este vorba. Și ea se întâmplă sub ochii opiniei publice din SUA și a întregii lumi”, a spus el, adăugând că americanii „nu pot pretinde să îi învețe pe alții despre democrație”.

Vladimir Putin a respins din nou drept „baliverne totale” afirmațiile potrivit cărora Trump ar avea o relație specială cu el sau Rusia.

Liderul de la Kremlin a vorbit și despre miliardarul sud-african Elon Musk, pe care l-a descris ca fiind o „persoană remarcabilă” și un om de afaceri „activ și talentat”.

„Lecția” de istorie ținută de președintele Rusiei

Putin a avut și o intervenție mai puțin obișnuităîn cadrul Forumului Economic Estic de la Vladivostok, afirmând că decizia Uniunii Sovietice de a trimite tancuri în Ungaria şi Cehoslovacia pentru a zdrobi protestele în masă în timpul Războiului Rece a fost eronată.

„A fost o greşeală”, a recunoscut Putin când a fost întrebat despre percepţia Rusiei ca putere colonială din cauza deciziei Moscovei de a trimite tancuri în Budapesta în 1956 şi în Praga în 1968.

„Nu este corect să faci ceva în politica externă care dăunează intereselor altor popoare”, a declarat Putin, care în 2022 a trimis zeci de mii de soldaţi în Ucraina, declanşând cel mai mare război terestru din Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Putin a completat însă că Statele Unite fac aceleaşi greşeli ca şi Uniunea Sovietică. El a spus că Washingtonul nu are „prieteni, ci doar interese”.

Revolta maghiarilor din 1956 a fost zdrobită de tancurile şi trupele sovietice. Cel puţin 2.600 de maghiari şi 600 de soldaţi sovietici au fost ucişi în lupte.

Primăvara de la Praga din 1968 s-a încheiat când forţele Pactului de la Varşovia conduse de sovietici, cu excepţia României, au invadat Republica Socialistă Cehoslovacă. 137 de cehi şi slovaci au murit ca urmare a invaziei, potrivit istoricilor cehi.

Urmărește ultimele evoluții din a 566-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO..