Sari direct la conținut

„Vorbim despre o mulțime de bani": Mega-planul UE pentru a ajuta Ucraina cu armament se lovește de opoziția unor țări precum Germania

HotNews.ro
Soldați ucraineni în Bahmut, Foto: Madeleine Kelly/SOPA Images / Shutterstock Editorial / Profimedia
Soldați ucraineni în Bahmut, Foto: Madeleine Kelly/SOPA Images / Shutterstock Editorial / Profimedia

Planul Uniunii Europene de a cheltui până la 20 de miliarde de euro pe asistență militară pentru Ucraina întâmpină rezistență din partea țărilor UE și ar putea să nu reușească să supraviețuiască în forma sa actuală, au declarat mai multe surse diplomatice pentru Reuters.

Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, a propus în iulie ca blocul comunitar să creeze un fond de până la 5 miliarde de euro pe an, pe o perioadă de patru ani, ca parte a unor angajamente de securitate mai ample ale Occidentului pentru a sprijini Ucraina în lupta împotriva invaziei ruse.

Însă, în contextul în care miniștrii Apărării din UE urmează să discute marți la Bruxelles acest plan, diplomații spun că mai multe țări – inclusiv Germania, o mare putere din UE – și-au exprimat rezervele cu privire la angajarea unor sume atât de consistente cu ani înainte.

UE și membrii săi au fost printre cei mai mari donatori de ajutor militar pentru Ucraina de când Rusia a lansat invazia în februarie 2022, furnizând arme și echipamente în valoare de aproximativ 25 de miliarde de euro, potrivit serviciului diplomatic al blocului.

Propunerea lui Borrell reprezintă un efort de a plasa sprijinul pe o bază pe termen mai lung, prin crearea unui fond de finanțare pentru ajutorul acordat Ucrainei în cadrul unui fond mai mare, Fondul european pentru pace, utilizat pentru a rambursa membrelor UE banii cheltuiți cu asistența militară pentru alte țări.

„Nu voi declara proiectul mort în fașă la acest moment”

„Nu voi declara proiectul mort în fașă la acest moment. Dar, bineînțeles, se pot face întotdeauna îmbunătățiri”, a declarat vineri un diplomat UE de rang înalt, sub rezerva anonimatului.

„Germania a avut o mulțime de întrebări… și pe bună dreptate. Vorbim despre o mulțime de bani”, a adăugat el. În context, trebuie amintinti că, duminică, Germania îşi va dubla ajutorul militar prevăzut pentru Ucraina în 2024.

Dezbaterea privind ajutorul militar are loc în contextul în care națiunile UE discută, de asemenea, o propunere de a acorda Ucrainei 50 de miliarde de euro sub formă de asistență economică.

UE se confruntă, de asemenea, cu provocări legate de alte aspecte ale ajutorului militar acordat Ucrainei. Numeroși oficiali și diplomați spun că blocul va avea dificultăți în atingerea obiectivului de a furniza Kievului 1 milion de proiectile de artilerie și rachete până în martie anul viitor.

De câteva luni, Ungaria blochează plăți în valoare de 500 de milioane de euro din partea Facilității de sprijin pentru pace către membre UE pentru ajutorul acordat Ucrainei, deoarece Kievul a pus pe lista neagră o bancă maghiară, OTP. De când banca a fost scoasă de pe lista neagră, Ungaria a insistat că vrea garanții că nu se va mai întoarce acolo.

Se pune accent pe pachetele bilaterale de ajutor pentru Ucraina

Guvernele UE au subliniat că ajutorul militar pe termen lung al UE trebuie să fie coordonat cu pachetele de securitate pe care fiecare țară UE le discută cu Kievul, ceea ce face dificilă stabilirea unui preț în timp ce aceste discuții sunt în curs de desfășurare.

În cadrul unui summit UE de luna trecută, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că, pentru moment, accentul ar trebui pus pe astfel de pachete bilaterale.

De asemenea, unii membri ai UE au susținut că vor avea dificultăți în a face un angajament important pe termen lung, deoarece bugetele interne sunt reduse. „Pentru unele state membre, există realitatea finanțelor publice”, a declarat un al doilea diplomat UE.

Un al treilea diplomat european a declarat că probabilitatea ca propunerea inițială a lui Borrell să fie adoptată este tot mai mică, însă multe țări doresc în continuare să aibă un angajament la nivelul UE.

Trei diplomați au sugerat că UE ar putea decide în cele din urmă să își ia angajamente de la an la an și nu să se angajeze pentru o sumă mai mare pe o perioadă de patru ani.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro