Va proteja NATO cerul Ucrainei? Parlamentarii germani propun ca dronele rusești să fie doborâte de pe teritoriul României și al Poloniei
Importanți parlamentari germani, atât din partidele aflate la putere, cât și din opoziție, au susținut ideea ca țările europene din cadrul NATO să apere spațiul aerian de deasupra vestului Ucrainei chiar de pe teritoriul Alianței Nord-Atlantice, a relatat sâmbătă publicația germană Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ). Aceștia au sugerat desfășurarea de trupe de-a lungul graniței de est a NATO pentru a doborî „dronele rusești” care zboară deasupra Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent și Aussiedlerbote.
FAZ a scris că unii experți din domeniul securității, precum Nico Lange, cercetător la Conferința de Securitate de la Munchen, sau generalul-locotenent Heinrich Brauss, fost secretar general adjunct al NATO, au sugerat doborârea rachetelor și dronelor rusești deasupra regiunilor de frontieră ale Ucrainei cu ajutorul apărării antieriene din țări care se învecinează cu țara devastată de război, precum Polonia și România.
Oficialii polonezi au menționat și ei anterior această posibilitate, dar nu au fost prezentate până acum decizii concrete.
„Apărarea spațiului aerian de deasupra Ucrainei dinspre Polonia și România nu ar trebui exclusă pe termen lung”, a declarat Anton Hofreiter, din partea Partidului Verzilor, aflat în coaliția de guvernare de la Berlin (așa-numita „coaliție semafor”, alcătuită din social-democrații lui Olaf Scholz, Partidul Liber Democrat – FDP și Verzi).
Parlamentarul german, care este și președintele Comisiei pentru afaceri europene, a adăugat totuși că, în prezent, această chestiune „nu este în discuție”, deoarece aliații se concentrează pe furnizarea de ajutor suplimentar pentru apărarea Kievului.
Berlinul s-a dovedit a fi un lider în ceea ce privește sprijinul pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, lansând o inițiativă în cadrul NATO care vizează livrarea unor sisteme suplimentare de apărare antiaeriană și promițând Kievului cel de-al treilea sistem Patriot al său.
Agnieszka Brugger, colega lui Hofreiter din partea Partidului Verzilor, a declarat, de asemenea, că ar fi corect să „fie desfășurate sisteme de apărare antiaeriană la granițele țărilor vecine, astfel încât și părțile vestice ale Ucrainei să poată fi protejate”.
Roderich Kiesewetter, din partea Uniunii Creștin-Democrate (CDU, partid de opoziție), a comentat că țările occidentale ar putea doborî dronele rusești lansate spre Ucraina.
„Acest lucru ar ușura povara asupra apărării antiaeriene ucrainene și i-ar permite să protejeze liniile frontului”, a spus Kiesewetter, comparând acest lucru cu momentul din luna aprilie când SUA și alte țări occidentale au protejat spațiul aerian al Israelului, în cazul masivului atac lansat de Iran, fără a deveni însă parte la conflict.
Marcus Faber, de la Partidul Liber-Democrat (FDP) din coaliția de guvernare, a fost și el de acord că, în principiu, „spațiul aerian deasupra regiunilor de frontieră ucrainene” ar putea fi „protejat de apărarea antiaeriană de pe teritoriul NATO”.
Cu toate acestea, Faber a remarcat că sistemele de apărare antiaeriană și rachetele sunt deja în criză de aprovizionare, iar aprovizionarea cu muniție pe termen lung trebuie asigurată.
Chiar și „în aceste condiții, cred că este posibil”, a adăugat Faber.
Dar orice fel de formă de implicare a forțelor occidentale în războiul ruso-ucrainean rămâne extrem de controversată. Atunci când președintele francez Emmanuel Macron a declarat că desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina nu ar trebui exclusă și a insistat apoi pe această idee, mai mulți lideri europeni, inclusiv cancelarul german Olaf Scholz, au respins categoric opțiunea.
Pe teritoriul Poloniei și al României au căzut deja, de mai multe ori, drone rusești, iar Varșovia chiar și-a ridicat forțele aeriene de mai multe ori în timpul atacurilor masive cu rachete asupra Ucrainei, deși nu le-a folosit niciodată pentru a distruge ținte.
Articolul publicat de Frankfurter Allgemeine Zeitung se referă în mod specific la drone. Dar nu este foarte clar dacă ideea parlamentarilor germani se referă și la rachetele balistice, care sunt folosite de ruși mult mai des pentru a ataca infrastructurile civile și energetice din vestul Ucrainei și care provoacă pagube incomparabil mai mari comparativ cu dronele.
Olaf Scholz susţine planul UE de valorificare a activelor ruseşti îngheţate pentru achiziţionarea de arme pentru Ucraina
La începutul săptămânii, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că aproximativ 90% din veniturile generate de activele ruseşti îngheţate ar trebui să fie cheltuite pentru achiziţionarea de arme pentru Ucraina, susţinând astfel o propunere a Uniunii Europene.
„Este important să fim de acord că aceşti bani pot fi folosiţi pentru achiziţii de arme nu doar în Uniunea Europeană, dar şi pentru achiziţii mondiale”, a declarat luni Scholz în faţa presei, după o întâlnire, la Riga, cu reprezentanţii guvernelor celor trei ţări baltice, potrivit Reuters și Agerpres.
În luna martie, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a propus ca 90% din veniturile obţinute de pe urma activelor ruseşti îngheţate în Europa să fie transferate într-un fond gestionat de UE care finanţează achiziţiile de arme pentru Kiev.
Majoritatea activelor ruse îngheţate în Occident (circa 190 de miliarde de euro) sunt deţinute de compania de servicii financiare Euroclear, ce are sediul în Belgia.
Germania, Estonia, Letonia şi Lituania susţin o extindere rapidă a producţiei de arme în Europa, a afirmat Olaf Scholz.
Cancelarul a adăugat că deja a fost sporită producţia de sisteme de apărare antiaeriană şi de muniţii.
Kievul avertizează că, dacă Europa nu creşte producţia de armament, atunci ea va intra în vizorul Rusiei
Miercuri, şeful adjunct al serviciului de informaţii militare al Ucrainei, generalul Vadim Skibiţki, a afirmat că Ucraina nu poate câştiga războiul din cauza lipsei de muniţie şi, dacă Europa nu creşte producţia de armament pentru a ajuta Kievul, „va intra în vizorul Rusiei”.
„Principala necunoscută a acestui război? Partenerii europeni. Dacă nu găsesc o modalitate de a creşte producţia de armament pentru a sprijini Ucraina, vor intra în vizorul Rusiei”, a afirmat generalul ucrainean, într-un interviu publicat în ziarul italian Corriere della Sera și citat de Agerpres.
Potrivit lui Skibiţki, „în prezent, Ucraina nu poate câştiga pe teren din cauza lipsei de muniţie, de oameni şi de aviaţie tactică. Chiar şi cu ajutorul Congresului SUA, cu greu vom putea egala Rusia în muniţia de artilerie. Şi pe asta trebuie să ne concentrăm acum, pentru a împiedica inamicul să profite”.
Oficialul militar a adăugat că „Ucraina a primit deja mai multe transporturi urgente, dar ar putea exista întârzieri în transporturile ulterioare”.
„Duminica trecută a sosit un lot de rachete antitanc şi obuze de artilerie de 155 mm, atât de necesare, dar există o penurie a acestora în întreaga lume. Al doilea a sosit luni. A existat o nouă livrare de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot în Polonia din Spania. În curând vor fi pe frontul ucrainean”, a declarat generalul ucrainean.
Dar acestea „nu pot egala stocul de rachete al Rusiei şi nici nu pot oferi protecţie eficientă împotriva bombelor ghidate cu tehnologie low-tech, cu care Rusia atacă Ucraina aproape în fiecare zi”, a apreciat generalul ucrainean, care a adăugat că „producţia militară rusă a crescut, dar nu va ajunge la capacitate maximă decât la începutul lui 2026. Lipsesc materii prime şi ingineri”.
„Moscova deţine în prezent aproximativ 270 de rachete de croazieră Iskander şi produce până la 40 pe lună. De asemenea, are 40 de rachete antiaeriene hipersonice Zircon, cu o rată de producţie de până la 10 pe lună. La ele trebuie să adăugăm 400 de rachete de croazieră Onyx/Onyx-M”, a explicat Skibiţki.
El a subliniat totodată că „fabricile nord-coreene lucrează la capacitate maximă producând arme şi muniţii pentru Rusia. Din septembrie, Phenianul a trimis în Rusia aproximativ 10.000 de containere cu armament. Sunt aceleaşi care conţineau rachetele folosite la bombardarea civililor din Harkov”.
Pentru Kiev, „principala problemă este că aliaţii noştri au dificultăţi în menţinerea ritmului producţiei de armament. Poate dura chiar şi luni până să sosească suficient ajutor pe câmpul de luptă pentru a ne consolida apărarea”, a explicat generalul ucrainean, care a adăugat că „transferul de echipamente de apărare aeriană (Patriot, NASAMS, Avenger şi VAMPIRE) necesită 119 până la 177 de zile”.
„Acum, prioritatea este furnizarea de obuze pentru a recupera teren pe rutele Doneţk, Zaporojie şi Lugansk. (Prioritatea) numărul doi o reprezintă (avioanele de luptă) F-16 pentru a contracara superioritatea aeriană rusă. A treilea (prioritate) este ca aliaţii să lucreze în Ucraina pentru instruire, operaţiuni de inginerie şi consiliere. De asta avem nevoie acum”, a mai spus el.
Macron insistă pe ideea trimiterii de trupe în Ucraina, deși „speră” că Franța nu va trebui să meargă la război
Preşedintele francez Emmanuel Macron a afirmat sâmbătă că „speră” că Franţa nu va trebui să meargă la război, referindu-se la invazia rusă din Ucraina.
La sfârşitul lunii februarie, el a spus că trimiterea de trupe franceze „în mod dinamic” în Ucraina nu ar trebui „exclusă”, pentru a redobândi „ambiguitatea strategică”.
Ambiguitatea a fost oarecum lămurită într-un interviu acordat publicaţiei The Economist, pe 2 mai, când liderul de la Palatul Élysée a precizat condiţiile de intrare în război: „Dacă ruşii ar străpunge liniile de front, dacă ar exista o cerere ucraineană – ceea ce nu este cazul astăzi – ar trebui să ne punem în mod legitim întrebarea”.
„Aşadar, şi viitorul nostru şi securitatea noastră sunt foarte mult în joc în Ucraina. (…) Aşa că trebuie să le livrăm mai multe echipamente ucrainenilor, dar trebuie să spunem şi noi, europenii, la un moment dat, dacă ruşii merg prea departe. Trebuie să fim gata să acţionăm pentru a-i descuraja”, a continuat sâmbătă Emmanuel Macron, în linia declaraţiilor sale din ultimele luni.
„Deci nu, sper din toată inima că nu va trebui să mergem la război. Nu, Franţa nu este o putere de război, ci o putere de pace. Dar da, dacă vrem pace, trebuie să o protejăm. De aceea trebuie să ne înarmăm şi de aceea trebuie să fim uneori disuasivi şi credibili pentru adversarii noştri, spunându-le: «dacă mergeţi prea departe şi ameninţaţi interesele noastre, propria mea securitate, atunci nu exclud să intervin»”, a argumentat președintele francez.
Citiți și:
INTERVIURILE HotNews.ro