Una din 50 de persoane va dezvolta o formă de non-Hodgkin în decursul vieţii. Cancerele sângelui, a patra cauză de mortalitate prin cancer la nivel mondial

Aproximativ una din 50 de persoane va dezvolta o formă de limfom non-Hodgkin în decursul vieţii, atrag atenția Societatea Română de Hematologie, Asociaţia Bolnavilor cu Limfoame şi Roche România, cu ocazia Zilei mondiale a limfomului, marcată pe 15 septembrie. Limfoamele fac parte din categoria cancerelor care afectează celulele sângelui. Cancerele sângelui sunt a patra cauză de mortalitate prin cancer la nivel mondial, ceea ce înseamna că povara bolii este semnificativă, iar nevoia medicală neacoperită este foarte mare.

Limfoamele sunt tumori ale sistemului limfatic constituit din ţesuturi şi organe care produc şi transportă limfocite sau celule albe. Atunci când aceste celule se înmulţesc necontrolat, se formează tumori, cunoscute sub denumirea de limfoame. Aceste tumori pot apărea oriunde în corp pentru că sistemul limfatic traversează tot organismul.

Peste 1,5 milioane de oameni trăiesc cu limfom în intreaga lume, în timp ce aproape 600.000 de persoane sunt diagnosticate cu limfom în fiecare an.

Limfoamele se împart în două categorii majore, limfom Hodgkin şi limfom non-Hodgkin sau LNH, acesta din urmă fiind cel mai des întâlnit, reprezentând circa 80% din totalul cazurilor de limfom. În România, în fiecare an se diagnostichează circa 1.400 de cazuri de LNH, dintre care jumătate pierd lupta cu boala.

„LNH este un cancer agresiv care adesea nu prezintă simptome, cel puţin nu imediat. Cele mai frecvente simptome ale limfomului non-Hodgkin (LNH) sunt umflăturile nedureroase la nivelul gâtului, axilei şi în zona inghinală. Pot să apară şi o serie de alte simptome, inclusiv stare generală de rău, însă aceste simptome ale LNH pot fi atribuite şi altor cauze. De aceea, diagnosticul este foarte important atunci când medicul va decide dacă suferiţi de LNH”, a declarat Prof. Dr. Anca Lupu, Şef disciplina Hematologie-Spitalul Clinic Colţea, Preşedinte Societatea Româna de Hematologie.

Limfoamele non-Hodgkin (LNH) pot apărea la orice vârstă, însă majoritatea tipurilor de LNH apar la persoane mai înaintate în vârstă. Vârsta medie la momentul diagnosticării este de 65 de ani. Boala poate apărea însă şi la adulţi mai tineri şi la copii, dar este mai frecventă la bărbaţi.

„Din nefericire, nu se cunoaşte cauza apariţiei limfomului non-Hodgkin. Nu există dovezi că LNH este ereditar, de aceea nu există riscuri mai mari ca membrii familiei unui pacient cu LNH să dezvolte această boală în comparaţie cu alte persoane. De asemenea, spre deosebire de alte tipuri de cancer, nu se corelează cu stilul de viaţă sau cu fumatul. Limfoamele non-Hodgkin sunt mai frecvente la persoanele cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi cele care primesc un transplant sau care dezvoltă o infecţie severă, cel mai adesea virală, precum infecţia cu virus HIV sau VEB sau persoanele cu un sistem imunitar scăzut, din mai multe motive medicale”, a adaugat Conf. Dr. Horia Bumbea, medic primar hematologie clinică, Spitalul Universitar de Urgență Bucureşti.

În funcţie de tipul de limfom non-Hodgkin, cu evoluţie agresivă sau lentă, tratamentul constă în imunoterapie şi/sau alte terapii ţintite precum anticorpi monoclonali şi chimioterapie. Alteori se foloseşte şi radioterapia în asociere cu aceste tratamente.

„Persoanele care primesc tratament pentru LNH pot avea o viaţă normală sau cât mai aproape de normal timp de mulţi ani. Cu ajutorul specialiştilor, pacientul va urma un tratament şi va beneficia de sprijin adecvat pentru a avea o viaţă relativ normală un timp îndelungat. Experienţa fiecărui pacient cu LNH este diferită şi mulţi pacienţi (dar nu toţi) răspund la tratament. Considerăm că aflând mai multe despre limfomul non-Hodgkin şi despre tratamentul acestuia, persoanele cu LNH vor putea învinge boala, deoarece vor şti la ce să se aştepte şi cum să se ajute pe ele însele”, a completat Dr. Radu Niculescu, medic primar hematologie, Institutul Clinic Fundeni, Secretar al Societăţii Române de Hematologie şi reprezentant al Asociaţiei Bolnavilor cu Limfoame.

Despre limfom:

Aceasta boală a fost numită după doctorul Thomas Hodgkin, care a descris-o pentru prima dată în anul 1832.

1 milion de oameni trăiesc cu limfom în întreaga lume şi în fiecare zi sunt diagnosticaţi 1.000 de pacienţi cu limfom.

Există 30 de tipuri diferite de limfom recunoscute de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, dintre care 25 sub denumirea de limfom non-Hodgkin.

Limfoamele non-Hodgkin reprezintă unul din cele mai frecvente tipuri de cancer.

Aproximativ 1 din 50 de persoane va dezvolta LNH în decursul vieții.

În lipsa tratamentului, boala agresivă poate duce la deces în numai 6 luni.

Aproape 200.000 de persoane mor din cauza acestei boli, în fiecare an.

Incidenţa limfomului non-Hodgkin a crescut cu 80% faţă de începutul anilor ’70.

Limfomul este cea mai frecventă formă de cancer a sistemului limfatic, ale carui cauze rămân necunoscute

Ziua Mondială a Limfomului, marcată în fiecare an pe 15 septembrie

Ziua mondială a limfomului este marcată în fiecare an pe 15 septembrie. Lansată în 2004 şi stabilită ca dată fixă în calendarul sănătăţii, Ziua Mondială a Limfomului îndeamnă medici, asistente, asociaţii de pacienţi, pacienţi şi familiile lor să se alăture într-o campanie unită de informare a publicului despre limfom, despre semnele şi simptomele sale şi despre cum această boală afectează viaţa a mii de oameni la nivel mondial.

Ziua Mondială a Limfomului este o iniţiativă globală găzduită de Lymphoma Coalition, o organizaţie non-profit a asociaţiilor de pacienţi din întreaga lume. În momentul de faţă, Lymphoma Coalition cuprinde 35 de grupuri membre din 29 de ţări.

Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.lymphomacoalition.org.

Una din 50 de persoane va dezvolta o formă de non-Hodgkin în decursul vieţii. Cancerele sângelui, a patra cauză de mortalitate prin cancer la nivel mondial

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”