Strategi si candidati

Demisia lui Ioan Rus din functia de ministru al Administratiei si Internelor este o miscare strategica. Astfel, candidatul PSD pentru Primaria Cluj reuseste, printr-un gest neasteptat, sa atraga atentia asupra sa cu cateva zile inaintea vizitei liderilor Aliantei la Cluj si sa elimine suspiciunea ca, dupa o eventuala victorie, se va intoarce la Bucuresti.

Demisia transmite si un mesaj privind prioritatile ministrului, lasand sa se inteleaga ca Clujul este mai important decat inalta functie in stat, meritand sacrificiul, si produce o delimitare intre Rus si Executiv pe fondul votului politic negativ primit de guvernare la alegerile locale.

La originea acestei decizii probabil ca nu se afla Ioan Rus, ci strategii PSD si, mai mult ca sigur ca, in urmatoarea saptamana de campanie electorala in Cluj, staff-ul partidului de guvernamant va stoarce tot ce se poate la nivel de comunicare din repozitionarea candidatului.

Daca, imediat dupa turul intai, in ciuda diferentei de 7 procente in favoarea lui Rus, Emil Boc parea a avea, din jocul cifrelor, prima sansa pentru alegerile locale, iata ca ziua de ieri reechilibreaza cat de cat balanta intre cei doi si relanseaza candidatura PSD. Alianta trebuie sa gaseasca rapid strategia de raspuns, pentru a mentine intacte sansele lui Emil Boc.

Primul pas a fost facut, Traian Basescu apreciind ca demisia este un „joc de imagine“, fara credibilitate pana in momentul in care va fi acceptata de Adrian Nastase.

O alta mutare spectaculoasa s-a produs la Bacau, dupa cum relateaza ziarele din oras, unde Dumitru Sechelariu a regretat public asocierea cu PSD.

Este greu de crezut ca discursul in fata muncitorilor de la Letea ii apartine primarului de Bacau, fiind posibil ca in spatele lui sa se afle un consilier care i-a recomandat sa se delimiteze de partidul din care face parte, pe fondul declinului acestuia din alegerile locale.

Mai mult ca niciodata, aceasta campanie electorala a fost mai mult o confruntare intre strategii de marketing politic decat intre candidati. Campania lui Traian Basescu – creativa, flexibila, bine tintita – a invins campania lui Mircea Geoana – rigida, confuza, neadecvata alegatorului bucurestean.

Este evident ca votul pentru Alianta a fost unul, asa cum a spus Bogdan Teodorescu, pentru echilibrul politic, dar nu este mai putin adevarat ca PD si PNL au castigat cel putin Capitala prin mesaje ce au stimulat inteligent aceasta nevoie a alegatorului de a scapa de presiunea PSD.

Cum poti raspunde altfel la omniprezenta figurii lui Mircea Geona decat printr-un afis cu un ardei iute? Multi dintre candidatii la locale au angajat consultanti locali sau de la Bucuresti, celebri sau necunoscuti, care au impus agenda dezbaterilor, au sfatuit candidatii cum sa se imbrace, cum sa vorbeasca, cand sa reactioneze.

Alegerile locale au fost numai o incalzire pentru ca „greii“ PR-ului politic nu s-au implicat decat cu doua-trei idei in sustinerea candidatilor pentru autoritatile locale. Masura stiintei lor o vor da alegerile generale, pe care s-au incheiat de fapt contractele cu Dick Morris, Arad Communication, Greenberg Carville si Schrum.

Ca o concluzie, putem afirma ca am asistat la o campanie electorala spectaculoasa, dar nu „cu sange“ in studiourile televiziunilor, ci prin tacticile aplicate.