Sari direct la conținut

INTERVIU „Drone pe toate planurile”. Șeful Marinei detaliază noua strategie a României. „O schimbare majoră” / Lecțiile învățate din războiul din Ucraina

HotNews.ro
INTERVIU „Drone pe toate planurile”. Șeful Marinei detaliază noua strategie a României. „O schimbare majoră” / Lecțiile învățate din războiul din Ucraina
Una din corvetele mai vechi ale României, salutată de marinarii de la bordul Fregatei „Regele Ferdinand”: MIHAI BARBU / AFP / Profimedia

„Punem în practică toate lecțiile identificate în conflictele din proximitate”, spune într-un dialog cu HotNews.ro viceamiralul Mihai Panait, șeful Statului Major al Forțelor Navale. El detaliază noua strategie modernă de dezvoltare a apărării la Marea Neagră, făcută pentru următorii 20 de ani, dar care e deja aplicată. Primele efecte se și văd. Viceamiralul a făcut pentru HotNews și o schiță a dotărilor principale ale Forțelor Navale, însă pentru un termen mai apropiat: anul 2030. 

Nave noi, nave modernizate, elicoptere specializate în lupta în diferite medii, sisteme de armament de ultimă generație și drone pe toate palierele – aeriene, de suprafață și submarine. Așa poate fi rezumată strategia Forțelor Navale Române. 

„Am inclus toate elementele necesare pentru a fi în măsură să dezvoltăm marina militară”, spune viceamiralul Panait, în interviul HotNews. 

El subliniază: „Marina Militară nu este constituită doar din nave, este o organizație complexă. În același timp avem și aviație navală, avem și infanterie marină, avem și scafandri de luptă, EOD și de incursiune sau, de asemenea, scafandri de mare adâncime”. El afirmă că, de la începutul războiului, „aproape toți cei peste 8.000 de bărbați și femei care lucrează și luptă în Forțele Navale Române” sunt „în acțiune încontinuu”. 

Șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiralul Mihai Panait / Sursă: Inquam Photos – Costin Dinca

Simulările care au dus la noua strategie. „Lucram foarte implicat cu Forțele Navale ale Ucrainei”

Noua strategie a Marinei Române a fost realizată în urma unor simulări făcute de experți în scenariul în care România și NATO au un conflict cu un adversar la Marea Neagră. 

„Am simulat prin Centrul de Instruire, Simulare Evaluare şi Jocuri de Război al Forțelor Navale Române, am testat și am pus în aplicare această concepție printr-un plan de acțiune pe termen lung pe cei 20 de ani. În această concepție, pentru apărarea zonei de responsabilitate a Forțelor Navale Române, am realizat și simularea unui inamic adversar potențial, am elaborat această strategie care conține nave, infanterie marină, scafandri, aviație navală și de asemenea sistemele de drone, pentru că sistemele fără pilot sunt o soluție pentru Marea Neagră, așa cum s-a demonstrat și în războiul din proximitatea noastră dintre Ucraina și Rusia”, spune șeful Forțelor Navale.

Potrivit acestuia, războiul din Ucraina a făcut ca Forțele Navale să fie mult mai receptive la schimbări și să se adapteze la noile tehnologii și tactici. 

„Sunt foarte multe schimbări pe care le-am făcut. În perioada aceasta noi lucrăm foarte, foarte implicat cu Forțele Navale ale Ucrainei. Suntem datori, de asemenea, ca în fiecare an să adaptăm acest plan, această concepție de dezvoltare pe următorii 20 de ani”, spune viceamiralul Panait.  

Necesitățile pentru apărare la Marea Neagră

Una din schimbările strategice este cea legată de folosirea dronelor, mari sau mici, în toate mediile. 

„Este o schimbare majoră, dar Forțele Navale Române au experiența aceasta. Vă aduc în atenție faptul că încă din anii ’90, Marina Militară Română avea în dotare sistemul fără pilot Trident cu trei ambarcațiuni de cercetare și de distrugere a minelor, cu ambarcațiuni fără pilot. Nu suntem în necunoaștere pe zona aceasta. Într-adevăr, este dificil să menținem ritmul și să încercăm să aducem într-un timp foarte scurt toate aceste echipamente, pentru că o parte dintre ele nu sunt produse în România de către industria națională de apărare sau de către operatori economici din din România”, spune șeful Marinei. 

Acesta spune că nevoia la Marea Neagră este găsirea unei rețete de dezvoltare comună împreună cu navele clasice, cu submarinele, cu aviația navală și „cu aceste sisteme noi care au apărut și se dezvoltă foarte mult”.

„Este foarte important să înțelegem că acest binom navă-elicopter și navă-dronă este menționat în toate analizele pe care le facem pentru apărarea libertății de navigație. Planul acela pe 20 de ani include această concepție, toate aceste drone pe toate mediile: drone aeriene, vehicule fără pilot, drone de suprafață și dronele submarine. Din toate aceste sisteme o parte dintre ele deja sunt achiziționate de Forțele Navale”. 

Sisteme de drone de ultimă generație, în dotarea Forțelor Navale din acest an 

„Sunt adeptul principiului că pe mare omul este cel care face diferența și cred că trebuie să păstrăm această viziune și aceste principii foarte, foarte bine determinate. Această strategie, cu această concepție de dezvoltare, cu testare și cu simulare, ne-a demonstrat că este nevoie de nave, este nevoie de submarine, este nevoie de aviație navală și de asemenea este nevoie de drone care pot acționa în toate zonele”, spune viceamiralul Panait. 

El dă exemple de unele sisteme de drone de ultimă generație care vor intra în dotarea Forțelor Navale chiar din acest an. 

„În afara dronelor pe care le avem deja, achiziționate pe toate mediile, anul acesta vom primi până în sfârșitul anului primul sistem V-BAT din Statele Unite ale Americii, pe un contract deosebit de important pe care îl avem cu Marina Americană pe programul Maritime Domain Awareness. Este un plan bilateral pe care l-am creat, l-am dezvoltat împreună cu partenerul american”, spune viceamiralul Panait. 

Drona V-BAT / Sursă: Shield AI

Ce sunt dronele V-BAT, folosite deja în Ucraina, și cum vor fi folosite 

Dronele MQ-35A V-BAT sunt drone de ultimă generație, cu lansare și aterizare pe vertical, dezvoltate de compania americană Shield AI. Dronele au fost folosite și în Ucraina și au arătat o rezistență sporită la tentativele de bruiaj ale forțelor rusești. 

Dronele V-BAT au o anduranță în aer timp de până la 10 ore, o rază operațională radio de 150 de km, cu un plafon de zbor de 6.100 de metri. Dronele pot fi înarmate și pot conduce și misiuni de atac. Mai multe despre înarmarea Marinei cu astfel de drone, aici. 

„Dronele vor fi folosite de la bordul navelor, aceasta este prioritatea. Acesta este obiectivul principal, cu o rază de acțiune de peste 150km, ceea ce înseamnă că proiecția aceasta de la bordul fregatei poate să asigure Forțelor Navale Române executare a misiunilor de cercetare, de supraveghere, de lovire la distanțe foarte mari, în toată zona economică”, spune viceamiralul Panait. 

Șeful Marinei spune că dronele vor fi folosite predominant pentru adunarea de informații și recunoaștere, dar ele pot fi configurate și pentru misiuni de atac, cu armament la bord „ca factor de descurajare”. 

Mină marină în Marea Neagră, Foto: Fortele Navale Romane
Mină marină în Marea Neagră, Foto: Fortele Navale Romane

Drone de cercetare și anti-mine

În paralel, Forțele Navale se bazează și pe alte tipuri de drone pe care le va achiziționa sau pe care deja le operează. 

„Avem deja drone de cercetare și de supraveghere și avem sisteme de luptă împotriva dronelor de cercetare. Avem drone MCM (Mine Countermeasure), drone de cercetare și de descoperire a minelor derivante, pentru că războiul din proximitate a adus cel mai mare pericol pentru noi, pentru traficul comercial – aceste mine în derivă. Avem foarte multe lecții identificate și lecții învățate din conflictele din proximitate, inclusiv din cel dintre Rusia și Ucraina. Și punem în practică toate aceste lecții identificate”, spune viceamiralul Panait. 

Potrivit acestuia, domeniul utilizării dronelor este unul în schimbare constant, astfel că nevoia de adaptare a strategiilor este una constantă. 

„Organizăm în fiecare an o conferință pentru dezvoltarea cunoașterii. Se numește Noi concepte, noi tehnologii. Vorbim de sisteme fără pilot pe toate domeniile aerian, la suprafață și submerse, pentru că marea este singurul loc în care pot fi toate cele trei domenii cunoscute, aplicate și dezvoltat alternativ”, spune viceamiralul Panait.  

Elicopter Airbus AS332/H215M, Foto: Airbus / PECCHI Anthony
Elicopter Airbus AS332/H215M, Foto: Airbus / PECCHI Anthony

Elicopterele Marinei. Ce modernizări au fost făcute 

Dincolo de dronele care să completeze și să sporească „amprenta” navelor în Marea Neagră, Forțele Navale Române (FNR) se bazează pe elicoptere specializate pentru a putea duce nu doar misiuni de cercetare sau de salvare, ci și misiuni de atac împotriva țintelor submarine sau țintelor de suprafață. 

În prezent, FNR au în dotare trei elicoptere IAR 330 Puma Naval alocate celor trei fregate, elicoptere specializate în descoperirea țintelor submarine și în lupta antisubmarin. 

„Elicopterele Puma Naval le-am modernizat în ultimii 5 ani, au beneficiat de o modernizare majoră. Aceste platforme sunt modernizate cu o perspectivă de 15 ani de luptă în toate domeniile, în principal pe domeniul antisubmarin. Sunt dotate cu rachete anti-submarin, sunt dotate cu balize radio-hidrografice, cu sonoboiuri care sunt foarte importante pentru căutarea și descoperirea submarinelor inamice. Sunt platforme care sunt conectate cu fregatele de pe care sunt lansate în misiune”, explică Panait. 

Pentru operarea elicopterelor FNR vor semna un contract de achiziție a patru radare de dirijare pentru cele trei fregate din dotare și pentru baza aeriană de la Tuzla, spune viceamiralul.

Pe lângă acestea, Armata a contractat deja cu Airbus pentru două noi elicoptere H215M care vor fi echipate și înarmate pentru lupta anti-navă. Cele două elicoptere H215M sunt în prezent construite în Franța, vor fi echipate apoi în România la IAR Brașov cu rachete antinavă MBDA Marte Extended Range (peste 100 km rază) și vor ajunge la Marină în 2029. 

Nave noi și nave modernizate

Dincolo de drone și elicoptere, planul pe 20 de ani pentru Forțele Navale la Marea Neagră prevede și un mix de nave noi de război, dar și nave modernizate și înarmate. 

Astfel, Marina vizează în primul și primul rând achiziția unei corvete ușoare din Turcia deja construită și care să intre în dotare cât mai repede, dar și achiziția a două Nave de Patrulare Maritimă (OPV) construite în țară. 

Mai departe planul prevede achiziția a patru corvete din Proiectul Corveta Europeană multirol, trei noi fregate construite în țară, precum și două submarine. 

În paralel, strategia Marinei prevede modernizarea și înarmarea celor două fregate T22 aflate în uz, modernizarea și înarmarea Navelor Purtătoare de Rachete, modernizarea dragoarelor maritime și a unui puitor de mine, precum și cele două vânătoare de mine Sandown cumpărate din Marea Britanie.  

Navele de patrulare din clasa Hisar, în șantierul naval din Istanbul / Sursă: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia

De ce iau Forțele Navale corveta ușoară din Turcia

Achiziția unei corvete ușoare din Turcia, o singură navă, deja construită, a stârnit controverse în spațiul public, mai ales că din partea MApN explicațiile au fost puține, iar detaliile despre navă nu au fost prea multe. 

Ce este cunoscut? Că nava este prima din clasa Hisar, aflată în teste deja pentru Marina Turcă, că achiziția va costa în total 265 milioane de euro și că sistemele de rachete vor fi instalate ulterior achiziției, în România. 

Acum, șeful Marinei detaliază pentru cititorii HotNews.ro ce echipamente și sisteme are sau va avea pe ea nava din Turcia. 

„Luăm această navă pentru că este o oportunitate deosebită, pentru că această navă este construită, e dotată cu toate sistemele de luptă, aduce o nouă dezvoltare în cadrul Forțelor Navale Române pe termen scurt și această capabilitate o să o avem în măsură să acționeze chiar din perioada următoare”, explică viceamiralul Panait. 

El subliniază că această corvetă ușoară „o aducem în cadrul divizionului de corvete, dar este separată de planul pentru patru corvete europene și cele două nave de patrulare”. 

Totodată, viceamiralul apără decizia României de a achiziționa corveta. 

„Toate echipamentele care sunt și pe această corvetă sunt interoperabile NATO, inclusiv mașina de propulsie, turbinele sau motoarele, ele sunt producție germană. Echipamentele de comunicații sunt producție Marea Britanie. Toate sistemele de luptă, de artilerie, sunt producție NATO, așa cum ne dorim să le avem și așa cum avem o parte din aceste echipamente”, explică șeful Marinei. 

Dronă Bayraktar la bordul unei nave din Turcia / Sursă foto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia

Va avea la bord un sistem Bayraktar

El detaliază cu ce sisteme vine deja la bord nava din clasa Hisar.

„Are la bord un sistem fără pilot, un sistem Bayraktar navalizat. Este un alt instrument important. Acest Bayraktar se poate conecta cu sistemele pe care Forțele Terestre Române deja le-au achiziționat. El este integrat pe nava, poate fi utilizat și de pe navă și din cadrul structurilor pe care le dezvoltăm, așa cum coordonăm și celelalte sisteme fără pilot pe care le avem în Forțele Navale Române sau care urmează să între în dotare”, explică viceamiralul Panait.

„Rachetotorpilele, de exemplu, sunt sisteme deosebit de importante de luptă împotriva submarinelor. O parte dintre aceste sisteme sunt în Turcia, o parte din echipamente sunt turcești, este adevărat, dar sunt interoperabile”, spune Panait. 

Pe lângă armele antisubmarin care sunt de producție Turcia, nava vine și cu un tun principal MKE 76/62 mm, precum și un tun antiaerian Aselsan GOKDENIZ calibru 35 mm, ambele turcești. 

Rachete NSM și ESSM instalate apoi în România

Ulterior, în România, corveta ușoară va fi dotată cu sisteme de rachete occidentale. 

Despre sistemul de rachete Naval Strike Missile (NSM) anti-navă s-a vorbit public, însă nu și despre rachetele antiaeriene. 

Acum, șeful Marinei dezvăluie că pe navă vor fi instalate ulterior și un sistem antiaerian cu rachete de la Raytheon. Mai exact, cu sisteme Evolved Sea Sparrow (ESSM) – RIM-162 ESSM cu o rază de acțiune de până la 50 de kilometri. 

„Vor fi pe această corvetă ușoară, da. Le vom instala noi”, spune șeful Forțelor Navale. 

Vom mai cumpăra ulterior și alte nave din această clasă, după această primă achiziție?

„Deocamdată este doar această navă”, răspunde viceamiralul care face referire la planul de dotare dezvoltat anterior, cu două nave de patrulare, patru corvete europene, câte trei fregate noi și două submarine pentru viitorul mai îndepărtat. 

Urmează două OPV-uri și patru corvete europene. Când vor fi sosi 

„Din cele patru corvete (europene n.r.) pe care ni le dorim, prima navă va intra în Forțele Navale Române în 2030 și, în fiecare an, următoarele până în 2035. În acest an ar trebui să semnăm un acord cu OCCAR. După ce semnăm acest acord, 2026 probabil va fi anul când vom semna contractul. Probabil 2030 va veni prima platformă și apoi urmează dotarea ei, pentru integrarea sistemelor de armament, a CIC-ului. Pe termen lung vom discuta de cele trei fregate noi, de cele două submarine. Dacă reușim să avem bugetul necesar intenția noastră ar fi ca până în 2030 să semnăm și pentru submarine”, detaliază șeful Marinei. 

Deocamdată însă, în paralel cu achiziția corvetei ușoare din Turcia, MApN va iniția o procedură de achiziție pentru două nave de patrulare (OPV) care să fie construite în țară. Marina le vrea, însă, înarmate similar cu corveta ușoară. 

„Vor fi produse în țară, vor avea pe ele integrate, pe lângă alte sisteme, rachetele anti-navă NSM, dar și sisteme de rachete antiaeriene”, explică șeful Marinei. 

Vor fi și acestea tot ESSM? „Pot fi, vedem care va fi variantă optimă. Așa ar trebui, să avem și un sistem de rachete antiaeriene”, răspunde viceamiralul Panait. 

Navă de patrulare OPV 2600. Două astfel de nave au fost deja construite de Damen la Galați / Sursă: Damen

„Racheta Forțelor Navale”, NSM 

Șeful Marinei spune că în demersul de a achiziționa nave noi sau de a moderniza unele din navele existente, Forțele Navale ar trebui să aleagă un tip de armă care să devină standard, așa cum s-a întâmplat cu racheta anti-navă.

„Racheta Forțelor Navale Române de luptă împotriva navelor de suprafață este racheta NSM. Această rachetă va fi introdusă nu numai la bordul acestei corvete ușoare pe care o achiziționăm din Turcia, la bordul navelor de patrulare, la bordul fregatelor T22, la bordul navelor purtătoare de rachetă și mai avem această rachetă și în cadrul sistemului de instalații mobile de lansare de rachete”, spune Panait. 

„Dar ideea aceasta ar trebui să o dezvoltăm pentru a avea în cadrul Forțelor Navale o torpilă standard, o rachetă antiaeriană standard, o rachetă antinavă standard pe care noi am ales-o deja, NSM. Deci aceasta este ideea, pentru a respecta principiul comonalității, pentru a putea să integrăm mai ușor toate facilitățile de dezvoltare și mentenanță”, explică șeful Marinei.

Primele nave care vor primi noile rachete anti-navă NSM sunt cele trei Nave Purtătoare de Rachete (NPR) din clasa Tarantul, nave lansate în anii 1990-1991, dar care vor fi modernizate și ținute astfel în serviciu încă 15-20 de ani de acum încolo. 

„Vom avea aceste NPR-uri, un alt program important de modernizare aprobat în Parlamentul României. Avem banii alocați, am început deja și schimbăm motorizarea acestor nave purtătoare de rachete cu turbine ST-40 din Canada, exact cum am procedat la bordul celor două fregate T22”, explică viceamiralul Panait.

Navă Purtătoare de Rachete / Sursă: Navy.ro

Fregatele T22, modernizate și înarmate cu NSM și un tun antiaerian

Similar, și cele trei fregate actuale din dotarea Forțelor Navale au fost și vor mai fi modernizate, iar cele două fregate T22 achiziționate în 2003 din Marea Britanie vor beneficia chiar și de un program de înarmare. 

„Cele trei fregate pe care le avem în momentul acesta au intrat într-o perioadă intensă de modernizare incrementală. Noi am început modernizare celor două fregate T22, am dotat fregatele cu două sonare tractate de descoperire a submarinelor – L-FATS se numesc (n.r.  Low-Frequency Active Sonar), sunt americane, primite de la partenerul strategic american prin programul Maritime Domain Awareness. 

Avem de asemenea pe fregate sisteme COMINT și ELINT, sunt elemente de comunicații interoperabile. Avem de asemenea un sistem LINK-16 de coordonare și de conducere și la suprafața apei și cu aviația maritimă”, spune Panait.

Vor fi montate și sisteme de rachete anti-navă NSM pe cele două fregate T22?

„Aceasta este intenția noastră, concepția noastră în planul acesta de modernizare incrementală. Avem de asemenea (intenția de a monta n.r.) un tun antiaerian Milennium de 35mm, pe care ne dorim să-l introducem”, spune șeful Marinei.

Întrebat și de integrarea de rachete ESSM pe cele două fregate, viceamiralul Panait spune că este o posibilitate, dar încă nu e o situație tranșată. 

„Este planul nostru să putem să asigurăm pe perioada aceasta de tranziție până la construcția noilor fregate, să putem să ne îndeplinim angajamentele NATO”, spune Panait.  

10-15 ani, perioada de tranziție până la trei noi fregate construite în țară

Cât privește fregata de producție românească Mărășești, șeful forțelor navale spune că aceasta a avut parte de o perioadă de modernizare, „am avut-o în șantier un an și jumătate”.

„Am făcut îmbunătățiri importante la bordul navei și mă refer aici la condițiile de cartiruire, de luptă, de pregătire de la bordul navei și de asemenea am îmbunătățit radical elementele de infrastructură pe puntea heliport pentru a putea să acomodăm elicopterul Puma Naval. Avem în plan, de asemenea, o schimbare a propulsoarelor diesel la fregata Mărășești, ca și pentru celelalte fregate”, spune viceamiralul. 

El vorbește și despre „modernizări în toate navele din Forțele Navale Române în ultimii ani”.

„Am reușit să modernizăm trei dragoare maritime, am schimbat la toate cele trei dragoare maritime 25, 29, 30 toate diesel generatoarele – 12 în total. Am conceput și dezvoltăm un sistem integrat de comunicații la două dragoane maritime – sunt finalizate aceste sisteme NATO de comunicații și la două corvete, cu un contract finalizat cu un operator economic din România”, detaliază șeful Marinei. 

„Plănuim ca încă 10-15 ani să le mai folosim, cele trei fregate actuale. Aceasta va fi perioada de tranziție până când vom reuși să avem buget să pornim construcția noilor fregate”, spune Panait.

„De foarte multe ori se apreciază că nu avem absolut nicio capabilitate la bordul fregatelor. Pe T22 sau la bordul fregatei Mărășești există capabilități, cu limitări, este adevărat. Și la fregata Mărășești avem încă rachete pe care le putem lansa, avem toate tunurile în funcțiune. Pe cele două fregate T22 avem torpile pe care le putem utiliza, torpile Sting Ray”, explică șeful Forțelor Navale. 

Fregata „Regele Ferdinand” – F-221. Credit line: Daniel MIHAILESCU / AFP / Profimedia

Se pot apăra navele Marinei Române de atacuri cu drone kamikaze?

Acesta mai spune că pe actualele nave au fost instalate în anii anteriori sisteme potrivite pentru a face față amenințărilor unor drone navale, de exemplu. 

„În afara torpilelor care sunt în dotarea celor două fregate T22, în afara artileriei de 76mm, în ultimii ani am instalat încă cinci sisteme de calibru 12,7mm, două dintre ele automate, cu o conducere deosebit de fiabilă, foarte bune pentru distrugerea dronelor. Comandantul Marinei franceze a fost oaspetele meu la bordul acestei fregate și aprecia din experiența pe care au avut-o cu navele franceze în Marea Roșie că am putea face față fără probleme la atacuri de drone cu aceste capabilități”, spune viceamiralul. 

Vorbim de atacuri cu drone mici, de suprafață, așa cum am văzut că Ucraina a atacat porturile și navele Rusiei în Marea Neagră? 

„Da, avem foarte multă artilerie la bordul navelor noastre – și la mare și la fluviu, care pot respinge fără emoții aceste drone care sunt în momentul de față”, răspunde Șeful Statului Major al Forțelor Navale Române.

Mitralieră teleoperabilă pe fregata Regele Ferdinand/ Sursă: Presamil.ro – Mihai Egorov

Un element aparte: Flota românească de pe Dunăre

Și aici mai apare în discuție un element al Forțelor Navale care face din România un caz aparte pe continent – Flotila Fluvială. 

„Suntem unicat în Europa. Războiul din proximitate a demonstrat viabilitatea și fiabilitatea unei astfel de structuri. Suntem cu o flotilă fluvială constituită din 20 de unități luptătoare: trei monitoare, nave mari de luptă, purtătoare de artilerie, cinci vedete blindate, purtătoare de artilerie, cu blindaj, dar și cu foarte mult armament și de asemenea un număr de 12 vedete fluviale”, detaliază șeful Marinei. 

Acesta spune că există și aici un program de modernizare a navelor, dar și pentru armamentul de la bordul navelor fluviale pentru a face față unui conflict în zona Dunării. 

„Am modernizat două monitoare, sunt ca nave noi. Al treilea monitor, monitorul numărul 47, intră anul acesta în modernizare. Cele cinci vedete blindate au fost modernizate toate și avem un program intens de modernizare pentru cele 12 vedete fluviale. 

„Avem o putere de foc excelentă și cu proiectile nedirijate, cu bătaie foarte mare. Am modernizat și am extins raza de distrugere a proiectilelor de 122mm (rachete de tip Grad n.r.). Acest proiectil are acum o bătaie mai mare”, spune viceamiralul Panait. 

Cât de utile sunt navele de pe Dunăre împotriva atacurilor cu drone kamikaze, un scenariu cu care porturile ucrainene de la Dunăre s-au confruntat constant de-a lungul războiului?

„Toată artileria pe care o avem la bord, de la mitralierele de 14,5mm, binate sau cvadruple, toate sunt utile împotriva acestor drone. Mai avem tunurile de 30mm, tunurile de 100mm, ele sunt esențiale. Mai avem aceste MANPAD-uri (lansatoare de pe umăr de rachete antiaeriene), suntem și în programul național de achiziție a următoarelor generații de rachete antiaeriene de rază scurtă de acțiune”, răspunde viceamiralul Panait. 

Sisteme de drone și la Flotilă

Șeful Marinei spune că noi și noi sisteme de arme au ajuns și vor mai ajunge și pe navele Flotile Fluviale. 

„Au început să intre sisteme noi și pe flotilă. Avem, de exemplu rachetele Spike (rachete ghidate anti-tanc n.r.) pe care le-am adus în cadrul flotilei fluviale. Avem, de asemenea, în intenție dezvoltarea unei structuri pentru a introduce sisteme maritime fluviale fără pilot pe aer și pe suprafață”, spune Panait.

„O parte dintre ele au ajuns din cadrul programului de înzestrare al Forțelor Navale, din cadrul celui de-al 2-lea program național important de înzestrare cu astfel de echipamente. Vorbim de drone de cercetare, de drone de supraveghere, de drone maritime fluviale fără pilot”, spune șeful Marinei. 

Nave militare fluviale pe Dunare, Foto: Fortele Navale Romane
Nave militare fluviale pe Dunare, Foto: Fortele Navale Romane

Acesta mai arată și faptul că flotila fluvială are în organică și regimentul de infanterie marină, o structură specială de soldați antrenați să intervină în zona de deltă și lagunară în cazul unui atac. Pentru infanteriștii marini baza de la Babadag este și va fi într-o continuă dezvoltare, la pachet cu dotarea structurii cu tehnică de luptă modernă. 

„Am semnat un contract cu partenerul american pentru 21 de vehicule amfibii de asalt AAV-7, parte din echipamente au sosit deja la noi la Babadag. Vin la finalul acestui an și primele vehicule de luptă ATBTU (vehicule 4×4 Cobra II n.r.)”, detaliază șeful Statului Major al Forțelor Navale Române. 

vehicule amfibii de asalt , Foto: APFootage / Alamy / Alamy / Profimedia
Vehicule amfibii de asalt AAV-7 / Foto: APFootage / Alamy / Alamy / Profimedia

Cum va arăta dotarea Forțelor Navale în 2030

Luând ca reper anul 2030, viceamiralul Panait, șeful Marinei, a făcut pentru publicul HotNews.ro o schița a dotărilor principale ale Forțelor Navale, menționând că, în paralel cu achiziția de noi nave și echipamente și modernizarea unor nave aflate deja în uz, o parte din eforturi se va axa și pe scoaterea din serviciu a mai multor ambarcațiuni și nave vechi. 

„Avem și un proces de scoatere din serviciu a unui număr important de nave pe care l-am început pentru că suntem o structură reformatoare și vrem să folosim eficient toate resursele pe care le avem. Un număr important de nave au fost scoase deja din serviciu forțelor. Un alt număr de nave va fi scos în următorii ani din serviciul Forțelor Navale Române”, spune viceamiralul Panait. 

Nave noi

  • Corveta ușoară clasa Hisar achiziționată din Turcia
  • Două nave de patrulare (OPV)
  • Prima corvetă livrată din cadrul proiectului de corvete europene multirol
  • Contracte semnate pentru noi fregate și pentru cele două submarine

Nave modernizate:  

  • Cele două fregate T22 modernizate
  • Fregata Mărășești modernizată
  • Trei Nave Purtătoare de Rachete modernizate
  • Trei dragoare maritime modernizate
  • Două vânătoare de mine Sandown
  • Un puitor de mine modernizat
  • Nava Antipa pentru scafandri de mare adâncime
  • Nava de Suport Acțiuni Militare 281, o navă cu platformă heliport. „Este într-un proces major de modernizare, anul viitor va fi gata această platformă care va fi integrată ca navă de sprijin și o platformă pentru proiecția sistemelor maritime fără pilot. Puteți să-i spuneți „portavion de drone”. Aceasta este viziunea noastră”, spune Panait.
  • Cele două corvete, 264 si 265 – „Continuăm modernizarea lor – de la diesel generatoare, până la echipamente de comunicații. Cel mai probabil, una dintre corvetele cu o vechime mai mare, în momentul când vor intra în dotare corveta ușoară pe care o aducem din Turcia, va fi scoasă din serviciu. Când vor intra în serviciu și primele nave de patrulare, va fi scoasă din serviciu cealaltă corvetă mai bătrână”, spune viceamiralul Panait. 

Aviația navală:

  • Trei elicoptere Puma Naval cu rol anti-submarin
  • Două noi elicoptere H215M cu rol anti-suprafață
  • Drone V-BAT, Bayraktar și alte tipuri de drone pentru cercetare și recunoaștere, atât aeriene, cât și de suprafață sau submarine

Regimentul de Infanterie Marină:

  • 21 de vehicule de asalt amfibii AAV-7
  • 132 vehicule blindate 4×4 ATBTU (Cobra II)

Flotilla Fluvială cu toate navele modernizate 

Alegeri București 2025 - Sondaje Live | HotNews.ro

INTERVIURILE HotNews.ro