Studentă iraniană la București: „Viața în Iran e ca într-o închisoare fără ziduri. Când am fost acceptată la ASE, am simțit că e singura cale de supraviețuire” / Apelul ei către români
Elahe, o femeie de 34 de ani din Iran, care trăiește în București, stă cu sufletul la gură: din 8 ianuarie, când a fost oprit internetul, ea nu mai știe nimic despre familia ei de acasă. Singurul semn de viață primit de la părinți a fost un SMS automat de la banca lor, spune ea, într-un interviu pentru Totul Despre Mame.
Sute de oameni au murit în ultimele zile în timpul protestelor din Iran și mii de răniți se află în spitale. Imagini și înregistrări zguduitoare fac înconjurul lumii, iar tăierea internetului și a telefoniei aproape în toată țara îi împiedică pe iranienii aflați în străinătate să-și mai contacteze în vreun fel familiile.
Elahe a plecat din țara ei anul trecut, în căutarea libertății, și spune că nu mai suporta senzația permanentă că se află într-o închisoare. Și-a lăsat în Iran părinții, ambii bolnavi, surorile și iubitul. A ținut permanent legătura cu ei prin internet, s-a asigurat că părinții își iau medicamentele la timp, iar din decembrie, de la izbucnirea protestelor, a verificat zilnic dacă toți cei de acasă sunt bine.
Acum, nu mai știe nimic despre familia ei.
„Ultima dată am vorbit cu mama mea joi. De atunci, singurul semn de viață primit de la părinții mei a fost un SMS automat de la banca lor, care arăta că au cumpărat alimente. Nu știu dacă părinții mei sunt în siguranță, dacă își iau medicamentele sau dacă au nevoie de ajutor urgent. Această incertitudine este insuportabilă. Este o formă de tortură psihologică”, spune Elahe, cu care jurnaliștii de la totuldespremame.ro au stat de vorbă la patru zile de la oprirea internetului în Iran.
„Acest regim nu reprezintă poporul iranian. Reprezintă terorismul de stat organizat”
Ea spune că „migrația nu aduce alinare atunci când familia, prietenii și oamenii tăi rămân captivi în aceste condiții:
„Trupul tău poate pleca, dar mintea și sufletul rămân acolo. Continui să trăiești aceeași durere, doar de la distanță. Ceea ce face totul și mai greu este faptul că foarte puțini oameni înțeleg cu adevărat această realitate. Mulți presupun că Iranul a fost dintotdeauna o țară islamică și că oameni ca mine au plecat pur și simplu pentru că resping religia. Vreau să fie foarte clar: nu am plecat din Iran pentru că resping religia. Credința este ceva personal și, atunci când nu este impusă, poate avea sens și valoare. Problema apare atunci când religia este folosită ca instrument de control.
Republica Islamică a folosit islamul timp de 47 de ani pentru a justifica represiunea, violența și controlul. Moscheile sunt folosite pentru a mobiliza susținători împotriva protestatarilor și chiar pentru a încuraja uciderea în numele așa-numitului jihad. Acest regim nu reprezintă poporul iranian. Reprezintă terorismul de stat organizat”, afirmă ea.
Apel către români: „Vă rog să susțineți revoluția iraniană”
Elahe are și un mesaj pentru români:
„Vă rog să fiți vocea iranienilor în timp ce regimul islamic ne-a redus la tăcere prin întreruperea comunicațiilor digitale. Dacă sunteți jurnalist, influencer, activist pentru drepturile omului sau pur și simplu o persoană care crede în libertate și pace, vă rog să susțineți revoluția iraniană. Iranienii își riscă viețile nu doar pentru propria libertate, ci și pentru a demola un regim care a devenit o amenințare globală”.
INTERVIURILE HotNews.ro