STUDIU. Cercetătorii îi desemnează pe politicieni și pe patronii rețelelor sociale principalii vectori ai dezinformării / Cazul Elon Musk

Patronii rețelelor de socializare și politicienii sunt considerați cele mai mari amenințări la adresa unui mediu online de încredere, conform unui studiu al Grupului Internațional pentru Mediul Informațional (IPIE), citat de The Guardian. 

IPIE, organizație neguvernamentală care studiază fenomenul dezinformării, a anunțat că proprietarii platformelor sociale s-au clasat pe primul loc într-un sondaj internațional aplicat unui număr de 412 cercetători academici din SUA, Europa de Vest, China, India, Nigeria și Brazilia privind pericolele deinformării. Ei au fost urmați de politicieni și guverne. 

Cofondatorul grupului de experți, Philip Howard, a susținut că „puterea necontrolată a acestor entități reprezintă un risc grav” pentru mediul informațional.

„Una dintre cele mai urgente preocupări evidențiate de sondajul nostru este influența proprietarilor platformelor de social media. Controlul lor asupra conținutului și politicilor de moderare influențează semnificativ calitatea și integritatea informațiilor”, a spus el, citat de The Guardian.

Postările lui Elon Musk pe X

Raportul experților nu numește în mod specific proprietarii platformelor de socializare, însă Howard a explicat că Elon Musk, care deține în prezent platforma X, a provocat mai multe îngrijorări în mediul academic. Acest lucru s-a întâmplat după ce Musk și-a promovat excesiv propriile postări.

Nici platformele META, deținute de Mark Zuckerberg, nu sunt excluse din studiu. Experții au explicat că Facebook și Instagram moderează cu prioritate conținutul în limba engleză, cel în alte limbi fiind puțin spre deloc moderat.

Howard a adăugat că TikTok, deținută de ByteDance, o companie cu sediul în Beijing, este o platformă ce poate fi oricând predispusă la presiuni din partea guvernului chinez.  

Cum folosesc unii politicieni teoriile conspirației

Raportul avertizează și în privința politicienilor care au „propagat” teoriile conspirației și dezinformarea, pentru câștigul lor în politică. Acest lucru a avut ca efect pierderea încrederii în instituțiile statului, conform experților. 

Aproape două treimi dintre experții chestionați au considerat că videoclipurile, vocile, imaginile și textele generate de inteligența artificială au avut un efect negativ asupra mediului informațional, în special cele cu politicieni.

„Instrumentele de IA generativ au oferit noi oportunități pentru a produce propagandă la scară largă”, a explicat raportul.  

Întrebați cum ar putea fi combătute aceste probleme, ei au recomandat o mai bună promovare a presei libere, campanii de alfabetizare digitală și marcarea conținutului generat cu inteligența artificială.