SUA: După avort, mai multe chestiuni explozive se află pe agenda Curții Supreme

După ce a dinamitat dreptul federal la avort, Curtea Supremă a Statelor Unite, foarte conservatoare, a început luni o nouă sesiune care s-ar putea încheia cu alte răsturnări de situație, în special în ceea ce privește drepturile afro-americanilor sau ale cuplurilor homosexuale, scrie AFP.

Discriminare, legislație electorală, imigrație… Mai multe chestiuni explozive se află pe agenda Înaltei Curți.

Primul punct de pe ordinea de zi de luni a fost o dispută cu privire la autoritatea guvernului federal în anumit zone.

Pentru prima dată în istoria sa, instanța s-a deschis cu o femeie de culoare pe scaunul de judecător. Sosirea lui Ketanji Brown Jackson, nominalizată de președintele democrat Joe Biden, nu schimbă echilibrul în templul dreptului american: acesta păstrează o majoritate conservatoare solidă de șase din cei nouă judecători, dintre care trei aleși de republicanul Donald Trump.

În 2021-2022, „Curtea s-a bazat pe acest bloc conservator pentru a răsturna o jurisprudență de lungă durată” și „pare pregătită să continue (…) fără rețineri”, potrivit lui David Cole, directorul juridic al puternicei organizații de apărare a drepturilor civile ACLU.

În iunie, Curtea Supremă a anulat o hotărâre veche de aproape 50 de ani care garanta dreptul femeilor americane la avort, consacra dreptul de a purta arme, întărea locul religiei în sfera publică și limita puterile agenției pentru protecția mediului.

Hotărârile Curții au lăsat stânga dezorientată, dar au mulțumit cercurile conservatoare, care au denunțat ani de zile „activismul judiciar” al Curții, devenită arbitrul marilor dezbateri sociale.

Ilya Shapiro, un expert de la conservatorul Manhattan Institute, consideră că Curtea este în curs de a corecta „excesele” din anii 1970.

Harvard

Pentru el, hotărârea care a definit cadrul legal pentru programele de discriminare pozitivă în universități în 1978 este următoarea „în vizorul Curții”.

Pe 31 octombrie, Înalta Curte va organiza o audiere cu privire la mecanismele de selecție în vigoare la prestigioasa Universitate Harvard și la Universitatea de Stat din Carolina de Nord.

Aceste instituții, la fel ca multe altele, utilizează criterii etnice pentru a asigura diversitatea studenților și pentru a corecta subreprezentarea studenților de culoare și hispanici, care rezultă din trecutul rasist și segregaționist al Statelor Unite.

Aceste politici, denumite uneori „rasism inversat”, au fost mereu contestate de dreapta, dar până acum, apelurile au eșuat.

Curtea Supremă însăși a decis de două ori că universitățile pot lua în considerare anumite criterii rasiale, atâta timp cât acestea au ca unic scop asigurarea unui corp studențesc divers.

În prezent, se pare că este gata să revină asupra acestei decizii.

Democrația

Într-o altă chestiune, legată de o hartă electorală în statul Alabama, Curtea ar putea desființa o parte din legea emblematică din 1965 care a pus capăt regulilor segregaționiste care limitau dreptul de vot al afro-americanilor din Sud.

Această „lege a drepturilor civile” prevede posibilitatea de a grupa alegătorii de culoare într-un district pentru a se asigura că aceștia au reprezentanți. Dar este ilegală concentrarea prea mare a acestora pentru a reduce greutatea votului lor.

Aceasta este o problemă importantă într-o țară în care alegătorii de culoare votează în proporție covârșitoare pentru democrați, în timp ce alegătorii albi sunt mai predispuși să îi susțină pe republicani.

O altă problemă, din Carolina de Nord, ar putea avea „consecințe grave pentru democrație”, potrivit lui Sophia Lin Lakin, care monitorizează problemele electorale pentru ACLU.

Aleșii republicani din acest stat apără o nouă interpretare a Constituției care, dacă va fi confirmată de Curtea Supremă, ar da „putere necontrolată legislatorilor locali asupra desfășurării alegerilor federale”, spune ea.

Tort și site

La cinci ani după ce s-a pronunțat în favoarea unui producător de prăjituri creștin care nu a vrut să vândă un tort de nuntă unui cuplu de bărbați, Curtea Supremă va reveni și ea asupra acestei probleme sensibile, de data aceasta introdusă de un designer de site-uri web.

În 2018, Curtea a pronunțat o decizie cu un domeniu de aplicare limitat. De data aceasta, aceasta ar putea permite comercianților, ale căror produse sunt de natură „creativă”, să încalce legile antidiscriminare în numele convingerilor lor religioase.

Dacă această logică este urmată, „arhitecții ar putea refuza să proiecteze case pentru familiile de culoare, brutarii să facă prăjituri pentru copiii musulmani…”, se teme David Cole.

Până la 30 iunie, termenul limită pentru emiterea hotărârilor sale, Înalta Curte va trebui să se pronunțe și asupra politicilor de expulzare a imigranților fără acte, a pedepsei cu moartea sau a politicilor de adopție privind copiii nativilor americani.