Subiectele Zilei: Este acesta un conflict interetnic? Cum au tulburat trei tineri beti pacea de pe Strada Pacii din Alba Iulia, declansand un nou razboi intre Guvernul roman si cel maghiar; Cum arata National Arena. Oprescu: "E mai frumos decat cel din Dublin si putin deasupra celui din Frankfurt"

„Suntem 1,5 milioane de unguri aici. De ce va e frica?”. Primarul din comuna harghiteana Frumoasa, Ferencz Tibor, vrea sa stinga disputa pe tema regionalizarii cu ajutorul aritmeticii. Orice-ar fi, nu va fugi nimeni cu tara in spate. Romania se imparte dupa harti mult mai precise decat cele invocate in dezbaterile de azi. Regionalizarea functioneaza in mintea oamenilor si e normal sa fie asa, explica primarul comunei harghitene Frumoasa, Ferencz Tibor. „Bacaul e la 100 de kilometri de aici, Targu Mures e la 150 de kilometri. Muresul e insa centru pentru noi, asa e in mintea noastra. In judetul Mures a facut scoala taica-meu, la Cluj am facut facultatea eu. Catre vest am avut mereu legaturi. Iar legaturile astea nu se pierd de la o zi la alta”, spune Ferencz Tibor, scrie EVZ.

Este acesta un conflict interetnic? Cum au tulburat trei tineri beti pacea de pe Strada Pacii din Alba Iulia, declansand un nou razboi intre Guvernul roman si cel maghiar. La zece minute dupa miezul noptii de sambata spre duminica, trei cetateni romani din Alba Iulia au inceput sa sparga cu pietre si cu o bata de baseball geamurile unor case din apropierea barului in care bausera pana atunci, au declarat pentru gandul reprezentanti ai Politiei din localitate. Printre cladirile luate cu asalt se aflau si biserica si imobilele Institutului Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia, dar si case particulare, dintre care doua case locuite chiar de romani, conform unei declaratii date pentru gandul de preotul Szasz Janos, de la Arhiepiscopia Romano-Catolica din Alba Iulia, anunta Gandul.

Ororile de la Odorheiu Secuiesc. Odorheiu Secuiesc avea in 1989 aproximativ 40.000 de locuitori, din care circa 95% erau de etnie maghiara, situatia fiind aproape similara si astazi. Odata cu prabusirea regimului Ceausescu, in ziua de 22 decembrie 1989, localnicii au iesit in strada si si-au indreptat furia generata de frustrarile acumulate in anii de dictatura asupra organelor de Militie si Securitate. La aceasta nebunie au contribuit din plin Televiziunea Romana si Radioul, care au transmis mesajele instigatoare ale unor Teodor Brates, Cico Dumitrescu, George Marinescu, Silviu Brucan si, cu voia dumneavoastra, ultimul pe lista, Ion Iliescu, informeaza Adevarul.

Ce mai ramane de facut la Pasajul Basarab. Constructorul mai are de finalizat nodul intermodal care va uni linii de tramvai, statii de metrou si doua gari si da asigurari ca lucrarile nu vor mai intarzia. Tramvaiul 34 a inceput sa circule pe Pasajul Basarab, inaugurat diminica, odata cu deschiderea traficului rutier, dar statia de pe podul hobanat va fi gata abia peste doua luni si jumatate, cel mult trei luni, spun edilii si constructorul. De altfel, soferii care trec pe podul hobanat de 360 de metri vad, ca, acolo unde va fi statia de tramvai, se desfasoara inca lucrari. „Deasupra e aproape gata. Se lucreaza jos, la intrarile in statie din Dinicu Golescu si Grivita, la lifturi, la scarile rulante,” spune Grigorie Verenciuc, director executiv al asocierii Astaldi-FCC, care a construit pasajul, scrie Romania Libera.

„Miliardarul” din Piata Unirii e somer de un an. Pirotehnistii, Politia si angajatii unei banci din Centrul Capitalei au sarit ca arsi sambata seara. In Piata Unirii un telefon scurt a anuntat ca la o sucursala bancara e „o borseta suspecta”. Pirotehnistii au analizat cu maxima atentie coletul si au dat repede verdictul: „nu contine material explozibil”. Inauntru, mare supriza, bani. „O suma mare”, anuntau televiziunile de stiri. Se faceau ipoteze: „O fi vreun miliardar excentric care are atat de multi bani incat n-are grija lor sau vreun soi de Mos Nicolae modern”. In banca se numarau banii, iar politistii au luat la derulat imaginile de pe camerle de supraveghere. Intre timp, „miliardarul” mergea linistit cu limuzina: autobuzul 104. De fapt, „geanta cu bani” era o borseta, iar in ea erau lei, dolari si lire sterline – echivalentul a aproximativ 7.500 de euro. Pe langa acestia, mai erau si alte valute retrase din circulatie. „Mos Nicolae” din Piata Unirii e de fapt un inginer de 30 de ani, care spune hotarat ca nu vrea sa ajunga „vedeta la televizor”. Cat despre povestea sa: „Bine ca s-a terminat cu bine”, anunta EVZ.

Cum arata National Arena. Oprescu: „E mai frumos decat cel din Dublin si putin deasupra celui din Frankfurt”. „E mai frumos decat la Dublin. Inca o data am certitudinea asta. Indraznesc sa spun respectuos ca e putin deasupra si a celui din Frankfurt, dupa cum arata. Pentru ca e mai nou. De ce sa va mint, sunt foarte mandru”, s-a impaunat primarul Sorin Oprescu, dupa o tura in pas alergator prin santierul Stadionului National, unde a vizitat gradenele de la tribuna oficiala, vestiarele si grupurile sanitare destinate sportivilor, sala de conferinte si birourile administrative. „La acoperis mai sunt 13 elementi de pus si cele patru ecrane. Suntem contratimp, dupa vizita asta ne asezam pe scaun sa discutam sa vedem unde mai avem de apasat pe pedala. Acum incepe sa traiasca si stadionul, sa pulseze”, a mai declarat primarul, informeaza Gandul.

„Ostasi, va ordon: Treceti Prutul!”. In luna iunie 1941, zvonurile nelinistitoare despre declansarea operatiunilor militare in Romania au fost mai sufocante decat o zi torida de vara. In presa internationala circulau fel de fel de stiri alarmiste despre un posibil razboi sovieto-german. Dar cine le putea da crezare, dupa partajarea de comun acord a Poloniei petrecuta in 1939?! „Trebuie sa fie propaganda britanica”, isi spuneau oamenii, neincrezatori in comunicatele agentiilor de presa si ale ziarelor din toata lumea. Din cercurile militare romanesti, pe diverse cai, informatia secreta despre razboiul din est s-a raspandit printre ziaristii si intelectualii cu conexiuni „inalte”, scrie Adevarul.

Basarabenii au fugit de Siberia si au sfarsit deportati in Baragan. Pe 18 iunie 1951, un tren format din mai multe bou-vagoane se oprea in gara comunei Perieti, regiunea Ialomita. Din vagoane au coborat oameni si animale, fiind condusi in aceeasi zi catre ceea ce aveau sa numeasca „acasa”: pustietatea Baraganului. Recent, s-au implinit 60 de ani de la formarea celor 18 sate noi din mijlocul Campiei Baraganului. Comunistii au adus, in iunie 1951, peste 5.000 de familii care sa „locuiasca” in camp, pe locuri parcelate a cate 2.000-2.500 metri patrati fiecare, marcate de jur-imprejur doar cu tarusi, anunta Romania Libera.