Suedia a înregistrat după ani de zile un progres major în combaterea crimelor care au șocat Europa

Numărul incidentelor cu împușcături s-a redus în Suedia cu mai mult de jumătate de la vârful înregistrat în 2022, reflectând noile abordări ale poliției introduse de guvernul de dreapta, care se pregătește pentru alegerile parlamentare de anul viitor, relatează Reuters.

Incidentele cu împușcături au scăzut la 147 până în prezent în acest an, ceea ce reprezintă o reducere de 63% comparativ cu 2022, când au avut loc 390 de împușcături, și o scădere de 49% comparativ cu 2024, conform unei analize Reuters a datelor oficiale.

Numărul deceselor, însă, a rămas neschimbat față de anul trecut, la 43, deși este mai mic decât cele 62 de decese înregistrate în 2022.

Coaliția de dreapta condusă de premierul Ulf Kristersson a câștigat alegerile din 2022 cu promisiunea de a opri infracționalitatea organizată și de a reduce drastic imigrația. El se situează în urma opoziției în sondaje înainte de următoarele alegeri din septembrie 2026, dar a redus diferența.

Infracționalitatea legată de bande a fost ridicată în Suedia de mai bine de două decenii și, în această perioadă, violența armată a crescut de la unul dintre cele mai scăzute niveluri din Europa la unul dintre cele mai ridicate.

Dintre cei uciși în acest an, 11 și-au pierdut viața într-un atac armat într-o școală în februarie, care nu a fost legat de bande.

Unde nu a avut succes Suedia în combaterea bandelor infracționale

„Noile instrumente, resurse și metode încep să lovească rețelele infracționale”, a declarat pentru Reuters ministrul suedez al Justiției, Gunnar Strommer, adăugând că mai este nevoie de acțiuni suplimentare. „Vreau să rămân umil. Este complicat și încă avem niveluri de violență pe care nicio societate decentă nu le poate accepta”, a subliniat el.

Legislația care a atras critici din partea avocaților și a unor politicieni a introdus schimbări precum anonimatul pentru unii martori în instanță, supraveghere electronică crescută, pedepse mai dure și ceea ce se numesc „zone de siguranță”, în care poliția poate percheziționa persoane chiar dacă nu sunt suspectate de vreo infracțiune.

Johan Olsson, șeful Departamentului pentru Operațiuni Naționale al Poliției, a declarat că aceste măsuri le-au permis polițiștilor să confiște bunuri ale bandelor și să devină mai eficienți în prevenirea împușcăturilor.

„Unde nu vedem prea mult succes este în oprirea recrutării în bande”, a spus el pentru Reuters, adăugând că o mare parte din recrutare se desfășoară online.

Suedia are aproximativ 17.500 de membri activi în bande infracționale, conform datelor poliției.

Valul de violențe din Suedia s-a extins în țările vecine

În 2023, Suedia a înregistrat cel mai mare număr de atacuri mortale cu arme de foc per cap de locuitor din Uniunea Europeană, deși în 2024 numărul de decese cauzate de arme de foc a scăzut. Mulți dintre făptași au sub 18 ani, unii având doar 12 sau 13 ani.

„Acești copii sunt practic folosiți ca resurse de unică folosință”, a avertizat la începutul acestui an Petra Lundh, Comisarul Național al Poliției. „Avem copii care, în loc să meargă la școală, acționează ca torpile și, uneori, chiar în slujba unor puteri străine implicate în conflicte la nivel global,” a adăugat ea.

Creșterea infracționalității violente cu care se confruntă Suedia s-a răspândit și în țările cu care se învecinează. În luna august a anului trecut, Danemarca a cerut Suediei să ia măsuri mai ferme pentru a opri violențele provocate de bandele transfrontaliere și implicarea adolescenților suedezi înarmați, descriși ca „soldați copii”.

Liderii țărilor nordice au anunțat în octombrie 2024 că își vor spori cooperarea între forțele de ordine și de securitate pentru a ține sub control fenomenul.

„Scopul nostru este să oprim (bandele infracționale – n.r.), nu să le exportăm”, a subliniat premierul suedez Ulf Kristersson în condițiile în care actele de violență ale bandelor suedeze s-au extins nu doar în Danemarca, ci și în Norvegia.

„În sfârşit, discutăm deschis problemele legate de crima organizată şi imigraţie”, a declarat atunci și premierul danez Mette Frederiksen în condițiile în care majoritatea bandelor sunt formate din imigranți sau copiii lor născuți în Suedia.

„Când vorbim despre imigraţie, din păcate vorbim şi despre crima organizată. Situaţia se înrăutăţeşte, infractorii sunt angajaţi în Suedia pentru a merge în Danemarca şi a comite infracţiuni grave acolo, iar acest lucru este inacceptabil”, a spus ea, subliniind că de „prea mult timp” politicile nordice de migraţie au fost „oarbe” la consecinţele negative ale acestui fenomen.