Summit pentru Ucraina la Paris: Liderii europeni au respins o ridicare a sancțiunilor impuse Rusiei / Cum poate arăta forța de pace condusă de francezi și britanici / Zelenski, critici la adresa SUA. Acuză un înalt oficial că „e de pe altă planetă”
Aproximativ 30 de lideri, inclusiv președintele interimar al României Ilie Bolojan, s-au întâlnit joi la Paris pentru a discuta cu Volodimir Zelenski despre consolidarea sprijinului militar, negocierile pentru încetarea focului în Ucraina și despre rolul aliaților într-un eventual acord de pace, scriu Reuters și Associated Press. Oficialii au decis să continue susținerea pentru Kiev și au conturat misiunea unei eventuale forțe de pace la care vor participa mai multe state – deși este neclar care dintre ele.
Administrația Trump încearcă să obțină noi condiții pentru accesul SUA la minereurile critice și la activele energetice ale Ucrainei, fără a oferi în schimb Kievului garanții de securitate, relatează joi Financial Times (FT).
Rivalitățile geopolitice se intensifică în Arctica, dar cooperarea în regiune este posibilă, inclusiv între Moscova și statele occidentale, a declarat joi președintele rus Vladimir Putin.
Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, joi, că reuniunea de la Paris a aliaților Kievului a servit la desemnarea președintelui francez, Emmanuel Macron, și a premierului britanic, Keir Starmer, ca reprezentanți ai Europei pentru posibile discuții de pace privind războiul cu Rusia.
Meloni: Washingtonul ar trebui să participe la următoarea reuniune
Statele Unite ar trebui să participe la următoarea reuniune a coaliției țărilor care sprijină Kievul, a declarat premierul italian, Giorgia Meloni, după participarea la summitul de la Paris privind pacea și securitatea în Ucraina, găzduit de președintele Emmanuel Macron, informează agenția italiană de presă ANSA.
„Acum este important să putem extinde încetarea parțială a focului la infrastructura civilă, cum ar fi școlile și spitalele, cu scopul de a ajunge la o încetare totală a focului”, a declarat Meloni în timpul summitului, potrivit biroului său.
Prim-ministrul Italiei a reiterat că nu este prevăzută nicio participare națională la o eventuală forță militară la sol.
Meloni a subliniat importanța continuării colaborării cu Statele Unite pentru a pune capăt conflictului și a ajunge la o pace care să asigure suveranitatea și securitatea Ucrainei, sperând în implicarea unei delegații americane la următoarea reuniune de coordonare, potrivit Agerpres.
Summitul „coaliției volutarilor”, după cum s-a exprimat Emmanuel Macron, a durat mai mult de trei ore la Palatul Elysee. Scopul summitului a fost de a afirma poziția Ucrainei și a susținătorilor săi, în timp ce rușii și americanii vorbesc direct între ei, și de a „finaliza garanțiile de securitate” pentru ucraineni în cazul unei păci ipotetice, amintește AFP.
Participanții au votat în unanimitate împotriva oricărei ridicări a sancțiunilor impuse Rusiei, în timp ce Franța și Regatul Unit sunt pregătite să desfășoare trupe în Ucraina ca „garanție de securitate”.
Propunerea franco-britanică de a desfășura contingente europene în Ucraina „nu întrunește o aprobare unanimă”, a recunoscut președintele francez, care a promis totuși că va exista „o forță de reasigurare din mai multe țări europene” în caz de pace și că aceasta nu va afecta securitatea flancului estic al NATO.
Volodimir Zelenski a remarcat, de asemenea, că încetarea focului în Marea Neagră este mai benefică pentru Rusia, deoarece coridoarele de export ucrainene funcționau oricum.
El a mai spus că Ucraina va întocmi o listă de exemple de încălcări de către Rusia ale acordurilor de încetare a focului convenite în ceea ce privește infrastructura energetică și ostilitățile din Marea Neagră, în speranța unei reacții din partea SUA.
Cu aceste precizări, el și-a încheiat conferința de presă.
SUA ar fi trebuit să impună sancțiuni Rusiei pentru că nu a acceptat oferta de încetare a focului, spune Zelenski
Președintele Volodimir Zelenski a sugerat joi, în conferința sa de presă de la Paris, că SUA ar fi trebuit să impună sancțiuni Rusiei atunci când aceasta a respins propunerea Washingtonului privind încetarea totală a focului, scrie The Guardian.
Dar, amintindu-și probabil de disputa din Biroul Oval, el a făcut rapid o pauză și apoi a adăugat: „Bine, să facem o pauză și să nu spunem doar Americii, să nu sfătuim America ce să facă. Ei au proprii lor oameni care o pot sfătui”.
Dar el a subliniat că Ucraina continuă să fie de acord cu propunerile SUA fără a aduce modificări, în timp ce Rusia continuă efectiv să le respingă, deoarece solicită ajustări tardive sau introduce noi condiții.
Witkoff „trăiește în altă realitate” decât Ucraina, afirmă Zelenski
Liderul ucrainean a fost întrebat la Paris dacă poate avea încredere în americani. În replică, Volodimir Zelenski a spus că nu a reușit cu adevărat să facă presiuni asupra SUA pentru producerea rachetelor Patriot.
„Este greu de explicat celor care trăiesc într-o altă dimensiune”, a afirmat el, citat de Sky News.
Președintele ucrainean și-a îndreaptat apoi atenția către Steve Witkoff, emisarul special al SUA în Orientul Mijlociu.
„El spune lucruri și pare că le spune pentru noi. Ele par abstracte. Acest lucru este din altă lume. Pentru noi, acești oameni sunt de pe altă planetă”, a declarat Zelenski.
El a continuat precizând că „aceasta nu este o acuzație la adresa cuiva”.
„Pur și simplu trăim în realități diferite, în lumi diferite”, a adăugat Zelenski.
Macron și Starmer conduc acum Europa, spune Zelenski
O replică interesantă din partea liderului ucrainean. „Am convenit că Europa va fi reprezentată de Franța și Marea Britanie – Starmer și Macron”, a afirmat el.
Conform lui Zelenski, acesta este un lucru important.
„Aceasta este o poziție clară și am dori să trimitem acest semnal”, a spus el, adăugând că „fără îndoială” mesajul va fi auzit de SUA.
El nu dezvoltat ce a vrut să transmită mai exact prin această declarație.
„O mulțime de țări” pregătite să ofere garanții de securitate Ucrainei
Volodimir Zelenski a răspuns la o întrebare privind misiunea franco-britanică și ce include acordul convenit joi la Paris.
Mai devreme, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că o „forță de reasigurare” în Ucraina va acționa ca o garanție de securitate și va fi desfășurată a doua zi după semnarea unui acord de pace.
Ideea a fost una britanică și franceză, la cererea Ucrainei.
Liderul ucrainean nu a intrat în detalii cu privire la ce include acordul, dar a precizat că există „o mulțime de propuneri” din partea liderilor internaționali.
El a declarat: „Există un număr de țări care sunt pregătite – fie la nivel aerian, fie cu bocanci la sol – să ofere garanții de securitate Ucrainei. Există mai multe astfel de țări și este o veste bună”.
Zelenski a adăugat că va avea loc o întâlnire cu privire la o misiune britanico-franceză și apoi vor putea începe acest dialog într-un mod „material”.
Zelenski: SUA schimbă „constant” termenii acordului privind mineralele rare
Președintele ucrainean a fost întrebat în conferința sa de presă de la Paris despre acordul cu liderul american Donald Trump privind mineralele rare ale Ucrainei – în special dacă acesta este acum mai atractiv pentru Kiev și dacă ar îndrăzni să meargă înapoi în SUA pentru a-l semna, relatează Sky News.
Conflictul puternic de la Casa Albă al lui Zelenski cu Trump și vicepreședintele american JD Vance a avut loc cu câteva ore înainte de semnarea acordului privind mineralele de pământuri rare ale Ucrainei. Zelenski a fost dat afară de la Casa Albă înainte ca aceasta să fie semnat.
„Nu am de gând să merg la Washington pentru că nu există nicio astfel de chestiune pe ordinea de zi”, a spus el.
În ceea ce privește acordul în sine, el a precizat că „avem o mulțime de astfel de acorduri cu privire la minerale” și că SUA vor trimite un proiect final mai târziu.
De asemenea, Zelenski a afirmat că Washingtonul schimbă „în mod constant” termenii acordului.
De asemenea, liderul ucrainean a insistat să transmită publicului american că dorește o relație bună cu Washingtonul.
„Nu aș vrea să las Statele Unite cu sentimentul că Ucraina este împotriva lor în general, pentru că am arătat constant (că trimitem) semnale pozitive. Suntem în favoarea cooperării cu Statele Unite ale Americii”, a adăugat Zelenski.
„Vrem ca America să fie mai puternică”
Întrebat dacă Washingtonul este un aliat slab, Volodimir Zelenski a răspuns că SUA sunt „foarte importante”.
El a declarat că deciziile pe care americanii le iau în prezent „pot avea un impact real asupra sfârșitului războiului”.
Președintele a mai afirmat că Rusia „divizează” Europa și SUA.
„Vrem ca America să fie mai puternică”, a adăugat el. „Avem nevoie de acest lucru”, a mai spus Zelenski.
Zelenski: SUA, Marea Britanie și Franța accelerează perspectiva păcii
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit într-o conferință de presă la Paris, la scurt timp după președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer.
„Am avut o întâlnire bilaterală foarte bună și a fost foarte importantă pentru noi, pentru ucraineni, pentru mine personal”, a spus el.
Liderul ucrainean a precizat că membrii coaliției internaționale au discutat despre mai mult ajutor pentru Ucraina și garanții de securitate.
El a salutat SUA, Marea Britanie și Franța drept „acceleratori” ai procesului de pace.
Zelenski s-a declarat, de asemenea, foarte mulțumit de acordul european unitar de a nu ridica sancțiunile împotriva Rusiei.
Concluziile summitului de la Paris privind Ucraina:
- Liderii europeni au subliniat că „nu este momentul” pentru ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei, în timp ce au atras atenția asupra tacticilor folosite de Moscova în negocierea cu SUA și Ucraina.
- Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că în prezent nu există unanimitate în rândul tuturor participanților la summitul de la Paris cu privire la trimiterea unei forțe de reasigurare conduse de Europa în Ucraina, deși a subliniat că această unanimitate nu este necesară.
- Macron a prezentat structura unei viitoare garanții de securitate propuse de „coaliția voluntarilor”, cu sprijin suplimentar pentru armata ucraineană, o forță de reasigurare staționată departe de linia frontului, dar care oferă sprijin în zone „strategice”, și un efort mai amplu de reînarmare și coordonare mai bună între țările participante.
- La acest capitol, importantă este și poziția României, iar Ilie Bolojan a afirmat că în vreme ce va servi drept rută de tranzit, țara noastră nu va trimite militari în Ucraina. Reuters a scris că forța de reasigurare ar putea fi staționată nu doar în Ucraina, dar și în țări adiacente, precum România.
- Președintele francez a declarat că Europa trebuie să se pregătească pentru orice scenariu, inclusiv unul în care inițiativa sa de securitate nu ar fi sprijinită de SUA, dar a părut să sugereze în mod repetat că președintele american Donald Trump s-ar putea răzgândi odată ce devine clar că Rusia nu se angajează cu bună credință în planurile sale.
- Premierul britanic Keir Starmer a confirmat planurile șefilor armatei franceze, britanice și germane de a se deplasa la Kiev pentru a ajuta la planificarea sprijinului pentru viitoarea armată ucraineană, ca parte a unui efort mai amplu de a oferi reasigurare țării, precum și o nouă reuniune a grupului de contact pentru apărarea Ucrainei „pentru a mobiliza mai mult ajutor militar și a menține Ucraina în luptă”.
- De asemenea, Starmer a atras atenția în mod repetat Rusiei că „se joacă și câștigă timp”, afirmând că ar dori să vadă progrese spre un armistițiu în „zile și săptămâni, nu luni și luni”.
Premierul britanic Keir Starmer a vorbit despre coaliția franco-britanică ce va coordona eforturile pentru susținerea Ucrainei, inclusiv o eventuală forță de reasigurare.
Referindu-se la președintele francez, el a spus că „grupul ne-a cerut mie și lui Emmanuel să conducem coordonarea eforturilor pe care le-am abordat în această dimineață”.
El a spus că 30 de țări au fost implicate în planificare. „Diferite țări prezintă capacități diferite”, a spus Starmer.
Cu privire la trimiterea de militari britanici, Starmer a sugerat că va fi nevoie ca decizia să fie avizată de parlamentul de la Londra.
Macron a oferit mai multe detalii despre forța de reasigurare europeană.
El a spus că planurile franco-britanice presupun ca șefii de stat major din ambele țări să fie însărcinați cu alcătuirea unei echipe și să se întâlnească cu omologii ucraineni.
Ucraina știe de ce are nevoie, a adăugat el, spunând că nimic nu este exclus și că se analizează sprijinul terestru, aerian și maritim, dar încă nu s-a decis nimic.
Armata ucraineană nu va fi înlocuită, a asigurat Macron.
Macron a fost întrebat despre criticile lui Steve Witkoff, emisarul lui Trump, privind propunerea de implicare a forțelor europene, și a răspuns că se concentrează pe ceea ce Europa poate face singură.
El a mai spus că „trebuie să sperăm la ce e mai bun, dar să ne pregătim pentru ce este mai rău” și a adăugat că speră ca SUA să se alăture unei forțe europene de reasigurare.
Macron a asigurat că SUA sunt un aliat „de încredere”, lăudând în mod repetat inițiativa și voința președintelui Trump de a pune capăt acestui conflict, și a refuzat să comenteze ce au spus alții în emisiunile TV.
Macron a observat că în prezent nu există unanimitate cu privire la trimiterea unei forțe de reasigurare conduse de Europa.
El a spus însă că există un acord mai larg asupra faptului că orice garanții viitoare de securitate trebuie să se bazeze pe trei piloni:
- o armată ucraineană puternică, o misiune comună franco-britanică urmând să se deplaseze la Kiev pentru a analiza nevoile și ceea ce se poate face pentru a sprijini viitoarea sa armată;
- o forță de reasigurare, despre care afirmă că nu va staționa pe linia de conflict, ci va oferi sprijin în zone „strategice”;
- un efort mai amplu de a reînarma Europa și de a reprezenta punctul de vedere european, inclusiv cererile sale în cadrul oricăror negocieri de pace, reflectând progresele Rusiei din ultimii ani, inclusiv desfășurarea de forțe suplimentare în Belarus.
În ceea ce privește activele rusești înghețate, Macron a spus că, în cadrul juridic internațional, coaliția nu poate transfera în mod legal proprietatea acestora.
El a afirmat că activele se ridică la 230 de miliarde de euro și a spus că ceea ce s-a convenit este că profiturile din active pot fi utilizate pentru a sprijini Ucraina.
Zelenski a declarat că condițiile impuse de Rusia pentru o încetare a focului în Marea Neagră sunt „nerealiste” și că Moscova încearcă să prelungească negocierile pentru a acapara mai mult teritoriu.
El a mai spus că ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei în prezent ar fi un „dezastru pentru diplomație”.
Mai multe detalii despre aceste condiții, aici:
Emmanuel Macron a declarat că un aspect cheie pentru securitatea Ucrainei în urma unui acord de încetare a focului este o armată puternică și bine echipată.
Macron a spus că el și Starmer vor da mandat personalului francez și britanic să înceapă să lucreze cu partenerii ucraineni pentru a elabora un format pentru viitorul armatei sale.
Președintele interimar al României Ilie Bolojan a prezentat concluziile summitului de la Paris și a precizat, în contextul discuțiilor privind forțele de garantare a păcii, că România nu va trimite niciun militar în Ucraina.
„Tranzitarea acestor forțe nu se va putea face decât și pe teritoriul României. Vom participa ca țară de tranzit la aceste discuții”, a spus el.
Declarațiile lui Bolojan pot fi urmărite aici:
Premierul britanic Keir Starmer a declarat joi după summitul de la Paris că nu este momentul ca sancțiunile împotriva Rusiei să fie ridicate.
Cancelarul german demisionar Olaf Scholz a declarat și el că ridicarea sancțiunilor ar fi „o greșeală gravă”.
Scholz a declarat că „ridicarea sancțiunilor nu ar avea niciun sens până când nu se va ajunge la pace”.
„Din păcate, suntem încă departe de aceasta”, a adăugat el.
Înainte de finalul reuniunii, Andrii Iermak, șeful de cabinet al lui Zelenski, a postat un mesaj criptic privind discuțiile de la Paris, înșirând o mulțime de steaguri europene și non-europene, alături de o cască în stil militar.
Printre steaguri se află și cel al României. Nu și cel al SUA.
Primii lideri părăsesc acum Palatul Élysée – Ursula von der Leyen și Olaf Scholz, un semn că întâlnirea s-a încheiat.
Emmanuel Macron a discutat cu Donald Trump înainte de summitul de joi, a declarat joi președinția franceză.
Reuniunea de la Paris a început.
Ilie Bolojan a fost întâmpinat de Emmanuel Macron, la sosirea la palatul prezidențial.
„Astăzi, la Paris, la invitația președintelui Emmanuel Macron, pentru a continua coordonarea și eforturile noastre strânse pentru a obține o pace solidă și durabilă, care să asigure securitatea Ucrainei și a Europei”, a spus Bolojan pe X.
In Paris today, at the invitation of 🇫🇷 President @EmmanuelMacron, to continue our close coordination and efforts to achieve a robust and lasting peace, ensuring the security of Ukraine and Europe. pic.twitter.com/oLQAryxe3o
— Ilie Bolojan (@Bolojan) March 27, 2025
Eforturile europene pentru susținerea Ucrainei se deplasează de la trimiterea de trupe în această țară către alte alternative precum consolidarea prezenței militare în țări adiacente, precum România. Motivul: planul inițial se confruntă cu constrângeri politice și logistice, precum și cu perspectiva ca Rusia și Statele Unite să se opună ideii, scrie Reuters, citată de News.ro.
Mai multe aici:
Rusia spune că Marea Britanie și Franța plănuiesc o intervenție militară în Ucraina
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat Franța și Marea Britanie că pun la cale planuri pentru o „intervenție militară în Ucraina” sub masca unei misiuni de menținere a păcii.
O astfel de intervenție ar putea duce la o ciocnire militară directă între Rusia și NATO, a declarat Zaharova reporterilor.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat că „promisiunile președintelui rus Vladimir Putin (privind o eventuală încetare a focului cu Ucraina) sunt goale”.
„Spre deosebire de președintele Zelensky, Putin a arătat că nu este un participant serios în aceste negocieri de pace. Se joacă cu încetarea focului convenită în Marea Neagră, în ciuda participării de bună credință a tuturor părților – toate acestea în timp ce continuă să provoace atacuri devastatoare asupra poporului ucrainean. Promisiunile sale sunt goale”, a declarat Starmer.
Al treilea summit la Paris
Reuniunea programată să înceapă joi dimineață la Paris este al treilea summit organizat de președintele francez Emmanuel Macron, pe fondul temerilor privind schimbarea de politică americană în privința Ucrainei și a Europei.
Agenda este ambițioasă. „În primul rând (vom discuta) despre sprijinul imediat pentru Ucraina. Acesta trebuie să continue, deoarece este necesar să continuăm rezistența”, a declarat Macron reporterilor miercuri seara, în cadrul unei conferințe de presă cu Zelenski.
Macron s-a angajat să acorde Ucrainei un sprijin militar francez suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro. Zelenski a declarat că alți parteneri ar putea anunța joi pachete de ajutor.
Formatul summitului urmărește să creeze un rol pentru Europa în orice discuții privind încheierea conflictului. Deși Statele Unite nu sunt prezente, oficialii francezi spun că rezultatele summitului vor fi comunicate administrației americane.
Discuțiile se vor concentra pe modul de consolidare militară a Ucrainei pentru a descuraja viitoarele atacuri și pe felul în care ar putea fi monitorizată o încetare limitată a focului asupra obiectivelor maritime și a infrastructurii energetice, în urma discuțiilor conduse de SUA în această săptămână în Arabia Saudită.
Rolul unei forțe de reasigurare
Eforturile europene, conduse de Macron și de premierul britanic Keir Starmer, de a crea aranjamente de securitate pentru Ucraina trec de la trimiterea de trupe la luarea în considerare a unor alternative, deoarece se confruntă cu constrângeri politice și logistice, precum și cu perspectiva ca Rusia și Statele Unite să se opună planurilor lor, au declarat oficiali pentru Reuters.
Un document conceptual pentru summit, consultat de Reuters, se referă la o posibilă viitoare forță de reasigurare în Ucraina, departe de linia frontului, „ca parte a unui viitor acord de pace și cu sprijinul Statelor Unite”. O forță de reasigurare poziționată în Ucraina ar avea scopul de a oferi garanții de securitate și de a descuraja o viitoare agresiune din partea Rusiei.
„Obiectivul este de a permite Ucrainei să mențină situația pe teren și să reziste agresiunii ruse, construind în același timp elementele credibile pentru această pace durabilă”, a declarat Macron.
El a mai spus ceva important. „Dacă ar exista din nou o agresiune generalizată împotriva teritoriului ucrainean, aceste armate ar fi, de fapt, atacate și atunci este cadrul nostru obișnuit de angajament”, a spus Macron.
„Soldații noștri, atunci când sunt angajați și desfășurați, sunt acolo pentru a reacționa și a răspunde la deciziile comandantului suprem și, dacă sunt într-o situație de conflict, pentru a răspunde la aceasta”, a spus președintele, potrivit Associated Press.
Zelenski așteaptă claritate
Zelenski a declarat și el că speră să existe mai multă claritate cu privire la țările care se vor angaja în cele din urmă într-o astfel de forță.
„Așteptăm niște decizii noi și ferme. Trebuie să avansăm în discuțiile privind garanțiile de securitate și prezența în Ucraina a contingentelor partenere”, a spus el.
Opiniile liderilor europeni în privința trimiterii de trupe în Ucraina sunt împărțite – Polonia și Italia, printre alții, anunțând că nu vor trimite militari.
Președintele interimar al României a anunțat și el în mai multe rânduri că România nu va trimite trupe în Ucraina.
„România, așa cum a făcut și până acum, va fi un hub logistic pentru susținerea Ucrainei, pentru că menținerea Ucrainei într-o situație stabilă este un sprijin de fapt și pentru România. Pericolul este ținut departe de granițele noastre”, a declarat Ilie Bolojan, săptămâna trecută la Bruxelles.
Subliniind dificultățile, Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc miercuri de nerespectarea unui armistițiu privind infrasructura energetică negociat de Statele Unite, iar Uniunea Europeană a declarat că nu va ridica sancțiunile impuse Rusiei, o condiție a Moscovei pentru o încetare a focului planificată în Marea Neagră.
INTERVIURILE HotNews.ro