Tatal razboiului rece a murit dupa 15 ani de pace calda
Tatal razboiului rece a murit dupa 15 ani de pace calda S-a stins din viata, pe data de 16 martie, in virsta de 101 ani, George Kennan, o figura legendara a gindirii si actiunii politice americane in secolul al XX-lea.
Kennan a fost autorul principalei abordari strategice americane din anii razboiului rece, cunoscuta sub numele de containment doctrine (doctrina indiguirii).
Numeroasele si atit de originalele contributii ale lui Kennan in planul intemeierii intelectuale a politicii externe americane pot fi doar mentionate in aceste laconice rinduri. Sa amintesc ca diplomatul american a lucrat in anii tineretii sale la ambasadele americane din tarile baltice si in Germania nazista.
Dupa razboi, gratie cunostintelor sale exceptionale de limba si cultura rusa, a ocupat o pozitie importanta la ambasada americana din Moscova.
De acolo, la solicitarea Departamentului de Stat, a trimis in 1946 ceea ce a intrat in istorie drept „Lunga telegrama” in care, cu perspicacitate si fara ambiguitati, a formulat un diagnostic de un dramatic realism al scopurilor si metodelor sovietice in plan international.
Expulzat de la Moscova
Spre deosebire de atitia dintre colegii sai, prinsi inca in mirajul aliantei antifasciste din anii razboiului, el a inteles ca pentru Stalin chestiunea „incercuirii capitaliste” nu era rezolvabila decit prin confruntare politica si militara cu Occidentul.
Raspunsul la agresiunile bolsevice nu putea fi decit vointa de rezistenta in raport cu „o forta politica dedicata in chip fanatic credintei ca nu poate exista un modus vivendi permanent cu Statele Unite si ca este dezirabil si necesar ca armonia interna a societatii noastre sa fie tulburata, ca modul nostru de viata traditional sa fie distrus, ca autoritatea internationala a statului nostru sa
fie zdrobita, pentru a asigura stabilitatea puterii sovietice”. Aceste idei aveau sa fie dezvoltate, in 1947, in articolul cu imense implicatii „Sursele comportamentului sovietic” din revista „Foreign Affairs”, semnat cu initiala „X”.
Anonimatul a fost repede destramat, iar Kennan a devenit, in perioada administratiei Truman, unul dintre cei mai influenti arhitecti ai politicii externe americane.
In 1952, a fost trimis sa conduca ambasada americana de la Moscova, insa a fost rapid expulzat din ordinul lui Stalin, intrucit facuse o declaratie in care compara situatia diplomatilor vestici din URSS cu aceea pe care o traise in Germania nazista.
Arhitectul razboiului rece
Ca sef al planificarii strategice, Kennan a insistat pe elementele politice in competitia cu blocul sovietic. Ulterior, avea sa intre in polemici aprinse cu urmasul sau, Paul Nitze, cel pentru care chestiunea-cheie a fost sa se construiasca suportul logistic menit sa asigure superioritatea strategica occidentala.
Un pasionat al istoriei, Kennan a scris studii si lucrari memorialistice care au influentat generatii de intelectuali si politicieni americani. Sprijinitor al razboiului din Coreea, el s-a opus ulterior celui din Vietnam. Viziunea sa politica si filosofica era mai degraba una de orientare pesimista. Consumerismul il deranja profund, dupa cum nu putea suporta masificarea culturala.
In gindirea sa se intilnesc nostalgii patriciene cu o incandescenta incredere in sansele libertatii de a supravietui atacurilor totalitare. •
Cauze putine, dar importante
Razboiul rece a fost confruntarea intre democratie si comunism. Intre doua ideologii diferite. Pina la urma, intre doua lumi.
Cauzele acestui razboi sint relativ simple, atunci cind este analizat acest conflict: frica americanilor de o invazie comunista; antipatia pe care o nutrea Truman fata de Stalin; frica Rusiei de bomba atomica americana; aversiunea URSS fata de capitalism; actiunile URSS in zona sovietica a Germaniei; expansiunea URSS in partea de vest a Europei de Est si trucarea alegerilor care au avut loc in
aceste tari imediat dupa consumarea celui de-al doilea razboi mondial; frica sovieticilor de un atac ale americanilor; nevoia URSS de a avea o granita de vest sigura; tendinta de expansiune a comunismului in varianta sovietica.
Eroism sau intimplare
„Conceptia mea privind rolul meu ca presedinte sovietic imi impunea sa nu intervin. Consideram ca nu puteam deschide tara noastra prin a dicta catre alte tari. Intr-adevar, de la prima mea aparitie ca secretar general al PCUS, la funeraliile predecesorului meu, Konstantin Cernenko, am spus ca fiecare tara trebuie sa fie responsabila pentru propria sa politica.
Astfel ca prabusirea Zidului Berlinului, cu mai putin de jumatate de decada mai tirziu, a fost o consecinta a acestor considerente. Sarcina mea, dupa cum o vedeam eu, era de a asigura revenirea pasnica a Europei Centrale si de Est la suveranitate completa, cu un minimum de interventie sovietica.
Spre surpriza si incintarea mapamondului, schimbarile au avut loc pasnic, aproape peste tot”, scrie Mihail Gorbaciov, la 15 ani de la prabusirea Zidului Berlinului si de la incheierea razboiului rece.
Ce este razboiul rece
Statele Unite ale Americii contra Uniunea Sovietica. Acestia au fost cei doi mari actori ai razboiului rece, confruntarea planetara care a urmat asa-numitului „razboi cald”.
In al doilea razboi mondial, SUA au fost aliate cu URSS. Logic, dupa consumarea conflictului care a adus victoria Aliatilor, cele doua mari puteri mondiale nu ar fi trebuit sa aiba probleme una cu cealalta.
In fapt insa, cele doua state au fost principalele protagoniste ale unei confruntari de o natura aparte, care a tinut intreaga planeta cu sufletul la gura aproape jumatate de secol.
Prietenia dintre SUA si URSS fusese doar una de conjunctura, in conditiile in care cele doua mari puteri aveau, la mijlocul secolului trecut, un dusman comun: Germania nazista.
In fapt, aparenta prietenie a celor doua state nu avea cum sa reziste, cita vreme, inainte de cel de-al doilea razboi mondial, SUA aproape ca vedeau incarnarea diavolului in URSS.
Desi nu e foarte ferm consemnat, inclusiv in timpul razboiului din anii ’40, intre SUA si URSS domnea o imensa neincredere reciproca. E greu de stabilit, o data pentru totdeauna, o data exacta a inceperii razboiului rece.
Totusi, multi specialisti sint de parere ca folosirea in 1945 a bombei atomice de catre SUA la Hiroshima si Nagasaki a aruncat relatiile americano-sovietice pe un drum fara intoarcere.
Razboiul rece a dominat agenda afacerilor internationale mai multe decade, angajind si participarea altor actori: crizele din Cuba, Vietnam, Afganistan sint parte a acestui conflict amplu.
De asemenea, cursa inarmarii nucleare a constituit pentru mult timp una dintre cele mai ingrijoratoare probleme din lume.
Venirea lui Gorbaciov la putere in URSS si caderea Zidului Berlinului sint socotite, cvasiunanim, marile momente de final ale razboiului rece. •