„Taxa pe stâlp” va scumpi și mai mult electricitatea și gazele / Această taxă a mai existat în trecut, iar statul a trebuit să dea banii înapoi

Reprezentanții sectorului energetic avertizează că introducerea unei taxe de 1,5% aplicabilă construcțiilor speciale, așa-numita „taxă pe stâlp”, va aduce și mai multe scumpiri la electricitate și gaze, întrucât se va duce în preț atât direct, cât și indirect. În plus, această taxă a mai existat în perioada 2014-2017, însă investitorii au atacat-o în instanță, au câștigat, iar statul a trebuit să returneze sumele colectate prin compensare cu alte impozite.

„Tot ce înseamnă taxare suplimentară se duce direct sau indirect în prețul final”, a explicat, pentru HotNews.ro, Liviu Gavrilă, președintele Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA).

El a arătat că, pentru sectorul eolian, această taxă ar putea duce la regândirea unor investiții mari.

• Citiți și Ce spunea Victor Ponta despre propria măsură cu impozitul pe construcții: Am făcut prostia aia cu taxa pe stâlp. Nici nu am luat niște bani și am și stricat niște lucruri

„Vorbim de sute de milioane de euro doar din sectorul producției de energie eoliană. Vor fi capacități de 5.000 de MW afectate”, a precizat el.

Povestea „taxei pe stâlp” din 2017 și de ce statul a trebuit să dea banii înapoi

Această taxă a mai existat în România, sub denumirea de „taxă pe construcții speciale”, în perioada 2014-2017, iar investitorii de atunci au dat cu toții statul în judecată și au câștigat, apoi și-au recuperat banii prin compensarea cu alte impozite.

• „Părerea mea este că, cel mai probabil, la fel se va întâmpla și acum, într-o industrie în care și așa suntem sufocați de taxe și lucrăm cu marje mici.
• Însă, dincolo de suma în sine, este regretabil că se merge în continuare pe aceeași notă, de a pune noi taxe fără a fi analizată situația sectoarelor afectate. Sunt afectate atât investițiile existente, cât și cele viitoare și poate duce la reconsiderarea unor decizii de investiții deja luate.
• În plus, prevederile sunt interpretabile. Trebuie să purtăm discuții cu cei de la Finanțe să ne lămurim”, a mai spus Gavrilă.

„Taxa pe stâlp”, impact sever asupra sectoarelor economice strategice

La rândul său, Federația Patronală a Energiei (FPE) atrage atenția Guvernului, printr-un comunicat de presă, că această măsură a fost propusă fără o consultare transparentă și fără un dialog social prealabil cu actorii relevanți din domeniu.

Federația subliniază că astfel de inițiative contravin principiilor bunei guvernări și recentelor promisiuni făcute în cadrul dialogului social dintre Guvern și patronate, iar această taxă ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice.

1. Impact economic negativ:

Taxa de 1,5% pe construcțiile speciale reprezintă o povară fiscală majoră care va afecta competitivitatea companiilor din domeniul energetic și din alte sectoare strategice.

Într-un context economic deja marcat de instabilitate și lipsă de predictibilitate, această măsură descurajează semnificativ investițiile în sectoare strategice, de interes național și provoacă firmele să reducă locurile de muncă și să pună presiune pe prețurile finale suportate de consumatori. Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult și pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporțional cu valoarea investițiilor efectuate).

Impozitul, aplicat retroactiv asupra investițiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului și creșterea inflației.

În lipsa posibilității de transferare a costurilor către prețuri finale, companiile vor avea mai puține resurse pentru dezvoltare, afectând tranziția energetică și economia verde. De asemenea, măsura agravează problemele financiare din sector, punând în pericol securitatea energetică și determinând unele companii să renunțe la investiții sau chiar să-și înceteze activitatea, cu impact negativ asupra șomajului și economiei.

2. Contradicția cu obiectivele strategice ale României

Impozitarea construcțiilor speciale poate afecta domenii cheie, precum energia regenerabilă, producția de gaze naturale și infrastructura critică, limitând capacitatea țării de a-și atinge obiectivele de tranziție energetică și dezvoltare durabilă. Mai mult, acest impozit încalcă prevederile Legii Offshore privind stabilitatea.

3. Baza de impunere neadecvată

Propunerea de impozitare pe baza valorii brute a activelor, fără a ține cont de uzura acestora, reprezintă o abordare economică eronată. FPE consideră că baza de impunere ar trebui să fie valoarea fiscală rămasă neamortizată, care reflectă mai fidel realitatea economică.

Activele din categoria construcții au cele mai mari durate normale de funcționare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situându-se în intervalul 10-60 de ani (foarte puține tipuri de active au o durată de funcționare sub 10 ani).

În condițiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% și 90% din valoarea activului achiziționat pentru scopuri productive.

Din această perspectivă impozitul se dovedește nu numai excesiv, dar reprezintă și o dovadă de neînțelegere de către inițiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcționării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu și lung.

4. Taxarea activelor inactive

Includerea în baza de impozitare a activelor aflate în inactivitate, conservare sau casare este nejustificată economic și ar putea duce la o dublare a poverii fiscale pentru companiile care modernizează infrastructura.

5. Lipsa de transparență și dialog social

Introducerea acestei măsuri fără consultarea prealabilă a mediului de afaceri contravine angajamentelor Guvernului privind transparența și dialogul social, punând sub semnul întrebării echitatea și sustenabilitatea măsurii propuse.

Astfel, Federația solicită:

• Reanalizarea măsurii fiscale propuse, având în vedere impactul său negativ asupra economiei.
• Inițierea unui dialog social real cu actorii relevanți din industrie și patronate.
• Identificarea de alternative fiscale echilibrate, care să asigure stabilitatea bugetară fără a afecta competitivitatea economică și încrederea investitorilor.

Sursa foto: Dreamstime