Teo Trandafir: Nu fac lucruri imorale, ilegale sau care ingrasa

“Am intrat la facultate printr-un miracol, erau peste 40 pe loc, la filologie, la sectia de araba: m-am dus sa dau examen la plesneala, certandu-ma rau cu tata, care ma pregatise pentru medicina.“

Cine este Teo? Foarte complicata intrebare, nu m-am gandit niciodata serios la asta. Ma vad in fiecare zi, e ca la ingrasare si slabire, nu-ti dai seama in ce stadiu te gasesti…

Intr-o zi m-am trezit ca am 140 de kg si mi-am dat seama atunci ca nu stiu cine sunt: e destul de greu sa stai sa te gandesti in fiecare zi cine esti! De fapt, pe mine ma intereseaza cine sunt ceilalti, sunt mai importanti. Cred ca e bine sa te gandesti mai mult la ceilalti decat la tine, ca sa ai la ce te raporta. In general, sunt o persoana cu care te poti intelege in majoritatea cazurilor.

Insa nu cred ca am foarte multe rasini in cap. Si chiar daca as avea, probabil ca as fi indreptatita sa le am pentru ca am dus razboaie grele in viata mea pe care le-am castigat.

La fel spun si colegii? Nu intotdeauna…

Ce te enerveaza la oamenii din jurul tau? Cel mai mult ma enerveza lipsa de logica si nedreptatea. De exemplu, aveam emisiune pe 21 mai, de Sf. Constantin si Elena. Primesc fisa cu invitatii: Elena Merisoreanu si alte Elene.

Si o intreb pe produca toare: n-am putut sa aducem niciun Constantin in emisiunea noastra? N-am gasit nici un Constantin in Romania, un Constantin chior, un Constantin nebun, calare pe un cal schiop? Pana la urma mi l-au adus in emisie prin telefon pe Constantin Fugasin, ca sa ma linisteasca.

Ce gust preferi? Prefer dulcele, imi plac laptele, iaurtul gras si smantana.

Adica esti dulce si patimasa Da, patimasa si cu trairi foarte intense!

Ai dreptate intotdeauna? Intr-o discutie sau intr-o cearta, chiar daca stiu ca n-am dreptate, o duc pana la capat. Foarte rar mi s-a intamplat sa-mi dau seama si sa recunosc ca am dreptate: sunt un om subiectiv, ma aprind usor, exagerez, nu-mi dau seama pana unde trebuie sa merg, unde sa ma opresc, ma supar prea rau…

Parerea celor din jur conteaza? Da, foarte mult. Unui artist care creeaza, trebuie sa-i spui: „ai facut un lucru bun sau e mediocru, puteai sa faci mai bine…“ ceva de genul asta, caci el singur nu se poate evalua corect! Asa sunt si eu.

Cand e vorba de scris, imi place sa ma verifice Delia, in ceea ce priveste pragmatismul, imi place sa ma verifice Andreea Godeanu, produca tor general ROMANTICA – cand e vorba de logica si savoirfaire, apelez la Sebastian Tomulescu, reporter emisiunea TEO – iar la partea de organizare o prefer pe Emilia Sparlac, reporter in aceeasi emisiune – stiu ca am tendinta sa ma subevaluez si asta nu e de bine, e cam patologic. Imi spun ca tot ce fac e prost.

Si in viata care sunt reperele tale? Familia mea, oamenii din jurul meu care sunt foarte putini si totdeauna aceiasi. Nu experimentez cu bucurie lucruri noi!

Crezi in Dumnezeu? Foarte tare! Dumnezeu este o institutie pe care nu ne-o putem imagina pentru ca este peste putinta noastra de exprimare. Se evalueaza peste putinta noastra de tagada, la un moment dat iti da un semn pe care daca il intelegi, poti progresa.

Tie ti-a dat vreun semn? Da, copilul! I-am cerut lui Dumnezeu un copil si i-am zis: „Doamne, daca tu crezi ca eu merit sa fiu mama, te rog sa-mi deschizi calea, dar sa faci in asa fel incat sa nu trebuiasca sa-l aleg!“ Am regretat doar ca am intrebat ce este: fata sau baiat, adica dupa ce ca i-am cerut lui Dumnezeu frust si direct: Doamne, da-mi un copil! si El si-a lasat alte

treburi importante sa-mi dea mie un copil, am mai fost si… Sunt un om subiectiv, ma aprind usor, exagerez, nu-mi dau seama pana unde trebuie sa merg…

Esti crestina, taoista, yoghina, practici reiki, meditatie? Sunt crestina, am facut yoga singura, dupa carti in perioada comunista, in timpul facultatii, dar n-am ajuns prea departe neavand maestru!

Care a fost evenimentul cel mai important din viata ta, care te-a schimbat? Plecatul de acasa. Am intrat la facultate printr-un miracol, erau peste 40 pe loc, la filologie, la sectia de araba: m-am dus sa dau examen la plesneala, certandu-ma rau cu tata, care ma pregatise pentru medicina. Am ajuns in Bucuresti.

Tatal meu mi-a facilitat obtinerea unui apartament gol si mi-a spus: esti singurul meu copil, dar nu pot sa-ti dau la nesfarsit! Era un apartament gol cu un singur obiect in el. O bratara, pe care tata o aruncase sub un calorifer! si tata a plecat si m-am trezit singura intr-o casa goala! La inceput, am batut la masina lucrari de diploma.

Incet incet, am inceput sa ma obisnuiesc…am reusit sa-mi iau frigider si frigiderul avea cutie si am dormit in ea si mi-a placut, apoi mocheta si am dormit pe ea si mi-a placut si apoi un pat….

Care-i povestea cu medicina? Tata mi-a zis: ok, te duci la limbi straine unde oricum o sa pici, ca e limpede… eram foarte multi peste tot, dar macar te obisnuiesti cu emotia de examen, vezi cum intra profesorii, cum se lipeste coltul la foaie, ca la anul cand dai la medicina, sa nu mai ai acest stres si sa te concentrezi doar pe subiecte…

Am dat cele doua probe de examen la limbi straine; cind am iesit, mama m-a intrebat ce-am facut si eu i-am zis: cred ca am facut de 6,50! Am luat 10 la ambele probe! Veneam dintr-un liceu in care o performanta uluitoare era notata cu 6 si am ajuns in facultate, unde-mi dadeau toti 10! La araba nu prea ai cum sa trisezi, ori stii, ori nu stii!

Cum percepi persoanele din jurul tau? Cum sunt ele? Ca sa putem face osmoza, trebuie sa avem un limbaj comun, al ochilor, trebuie sa radem la aceleas i poante. Cand sunt in emisie, ma uit in sala sa vad cine zambeste din ochi si leg in momentul urmator „un fir”, omul ma vede si la orice tampenie pe care o voi spune, va rade.

Asta mi se intampla de obicei cu Rusinica- operatorul/Serban Ionescu. La poantele mele cele mai subtile, e singurul care se prinde si rade. Asa are Andreea din regie „proba” ca a fost bine, doar aruncandu-si o privire la Rusi!

Cum iti exprimi emotiile, sentimentele? Cel mai adesea plang. Plang de nervi, plang de bucurie, plang de neputinta, plang ca nu mi-a iesit, plang ca n-am fost lasata sa-mi iasa, plang cand nu mai am cuvinte, cand nu mai am argumente.

Esti indragostita? Da, si inca foarte grav. De vreo 8 ani si de fiecare data cand il aud ca vine la usa, am fluturi in stomac, trag o privire in oglinda sa vad cum arat… nu stiu la cate cupluri se mai intampla asta dupa atatia ani…

Ce crezi ca a mentinut vie relatia voastra? Faptul ca prietenia dintre noi doi nu a fost niciodata absoluta!

Adica? Adica prietenia ucide pasiunea. Daca ai ajuns sa-i arati bubitele de la cot, nu e bine! El trebuie sa vada intotdeauna partea misto. Si el iti va arata tot partea misto si apoi se va rasuci ca un diamant si-ti va arata toate fatetele misto! Daca nu cauti si lasi sa te descopere, un barbat va sti sa fie imprevizibil.

Un barbat care profilul de personalitate se implica in actiunile pe care le desfasoara, este responsabila si are multa vointa. Isi urmareste telul cu independenta si spirit de initiativa. Nu-i place sa depinda de “bunavointa” altora. Poate avea chiar o ambitie exaltata si o dorinta de a domina cu orice pret.

Este o persoana pasionanla si interesanta in toate planurile, atrasa de tot ce este nou, modern sau misterios. O plictiseste munca de rutina. Ii influenteaza pe cei din jur prin pozitivism. Poate chiar sa impresioneze prin pozitivismul aproape exagerat. Sensibila si sentimentala, isi exprima cu usurinta anumite sentimente, dar poate fi si ascunsa fata de toti chiar si fata de cei apropiati.

Este dezorientata atunci cand nevoile sau dorintele sale sunt prost intelese. Reactioneaza cu abilitate pentru a evita sa-si compromita sansele de reusita sau sa piarda increderea celorlalti. Are un nivel emotional ridicat, forta vitala si dorinta de succes. Este intuitiva putand empatiza foarte usor cu persoanele din jurul ei. Extenuare, posibile tulburari cardiace, de circulatie.

nu-ti aduce flori, intr-o zi iti va aduce flori daca vei vorbi la telefon despre asta cu conditia ca el sa te auda. Se va prinde, daca te iubeste cu adevarat, de ceea ce iti doresti. Si va reactiona. Daca nu …

Interviul integral in revista Psihologia