Testul electoral

Noua guvernare a iesit din perioada de gratie. Atacurile se inlantuie indicind, poate, o coordonare. Semnificatia acestor miscari ramine inca obscura, dar interpretarea lor ca mijloace de contraatac, ori ca diversiuni sau chiar ofensive deschise impotriva noilor decidenti depinde de actiunile imediat urmatoare.

Primul test politic dupa votul de investitura, impartirea pozitiilor, a devoalat slabiciunile structurale ale coalitiei. Testul FMI a pus guvernul intr-o pozitie delicata in raport cu mediul de afaceri. Testul social debuteaza cu modificarea Codului muncii care ostilizeaza intreaga miscare sindicala. Deschiderea mai multor fronturi induce costuri de imagine importante.

Urmeaza, peste 7 saptamini, pe 3 aprilie, primul test electoral care poate fi si primul moment al adevarului. Dincolo de alegerea succesorului lui Traian Basescu la primaria generala, la aceeasi data se vor organiza alegeri partiale pentru primari si consilii in 9 comune, doar pentru consilii locale in 2 comune si doar pentru primari in alte 7 comune.

In afara Bucurestiului unde pozitia Aliantei pare stabila, alegerile vor avea loc in 13 judete din care 9 sunt controlate la nivelul consiliilor judetene de PSD. Campania pentru primaria Capitalei va da acestor alegeri partiale o dimensiune politica nationala. Dupa doar patru luni democratia sondajelor se va confrunta din nou cu democratia electorala.

Dupa ce tensiunile legate de sondajele de opinie CURS-CSOP pareau sa conduca spre primul conflict major in interiorul Aliantei, desemnarea lui Adriean Videanu drept candidat a linistit spiritele.

Formula desemnarii candidatilor Aliantei prin intermediul sondajelor paralele si-a dovedit limitele, iar conflictul, nu tocmai camuflat, dintre PNL si PD a ilustrat starea de fapt a raporturilor de forta.

Desi candidatura lui Adriean Videanu din partea Aliantei era aproape o certitudine inca inainte ca Ludovic Orban sa isi inceapa campania de promovare, confruntarea dintre cele doua partide a dovedit viciile de comunicare si colaborare intre parteneri in etapa post Basescu-Stolojan.

Fara sprijinul partidului sau, poate si datorita plasarii sale surprinzatoare pe pozitiile fuziunii imediate intre PNL si PD, Orban si-a temperat ambitiile si s-a conformat calculului politic.

Pentru Adriean Videanu, candidatura la Bucuresti era esentiala in confruntarea interna in partid. Pozitia sa se va intari ca urmare a campaniei electorale si o posibilei victorii. Deja un partid de primari PD incearca sa transforme rezultatul unei conjuncturi intr-un avantaj competitiv in raport cu celelalte formatiuni politice.

Strategia Basescu din 2004 de relansare a partidului prin participarea liderilor in alegeri majoritare si-a dovedit eficienta. Trecuti prin aceasta experienta, liderii si-au creat o platforma locala stabila care le asigura pozitia in partid, dar si pe plan national. Din afara guvernului si Parlamentului, liderii PD au o marja de libertate care lipseste PNL sau PSD.

Confirmarea oficiala a acestei candidaturi relaxeaza pentru moment viata de partid. Dupa eliminarea grupului Gusa, concurenta pentru controlul partidului devine mult mai discreta.

Aminarea congresului PD pentru luna iunie, la doua luni dupa alegerile din Bucuresti, dar si la sfirsitul primei sesiuni parlamentare a noii legislaturi, asigura timpul necesar pentru analiza guvernarii si adaptarea strategiei la contextul politic. Daca dupa congresul PNL si defectiunea lui Gusa pozitia PD in coalitie parea fragilizata, noua conjunctura ar putea reconfigura raporturile politice.

In acel context, situatia Aliantei si a guvernarii va fi mult mai clara, iar PSD isi va fi definitivat, cel putin formal, structura si lidershipul.

Testul alegerilor locale va fi si unul al pozitiei Aliantei in raport cu partenerii din coalitie, mai ales PUR, si opozitie. PSD va fi pus, mai repede decit se astepta, in fata electoratului. Congresul acestui partid va avea loc dupa primul tur al confruntarii si va fi influentat de acesta.

Daca al doilea tur nu va avea loc, iar rezultatele vor fi favorabile Aliantei, atunci imaginea PSD ca partid de opozitie se va diminua. Teama de participare la confruntari in sistem majoritar se prelungeste indicind o stare a organizatiei. Pentru a doua oara intr-un an, PSD nu isi desemneaza rapid si lucid candidatul pentru primaria generala.

Lipsa de combativitate pe fundalul luptelor interne ar putea adinci criza.

Alegerile partiale din aprilie ar putea genera noi tendinte politice. In functie de rezultat ele vor determina atit pozitiile in interiorul Aliantei si guvernarii, cit si relatia cu opozitia parlamentara. Cistigarea pariului electoral va intari Alianta, asa cum esecul o va plasa intr-o situatie critica. Testul electoral se anunta ca momentul de referinta a primei jumatati de anului 2005.