Sari direct la conținut

„Totalul pe 2025 la modernizări este mai degrabă trist” – Cum au avansat anul trecut marile șantiere feroviare

HotNews.ro
„Totalul pe 2025 la modernizări este mai degrabă trist” – Cum au avansat anul trecut marile șantiere feroviare
Linii modernizate (foto Vlad Barza)

Anul 2025 nu a fost unul grozav pentru modernizările pe calea ferată, au crescut vitezele pe doar câteva zeci de kilometri, iar trenurile de pasageri economisesc doar câteva minute față de anul 2024, scrie Asociația Pro Infrastructură (API) care monitorizează proiectele de modernizare.

API scrie că stăm rău la calea ferată, față de rutier, fiindcă: „dacă pe rutier cu noile autostrăzi câștigăm chiar și peste o oră la un drum mai lung, pe feroviar abia dacă se adună câteva minute ici-colo”.

Mai rapid pe Arad – Deva, mai lent pe Brașov – Sighișoara

Asociația a publicat o retrospectivă a sectorului feroviare pe 2025, din care redăm câteva idei:

Pe loturile dintre Arad și Deva s-au deschis în 2025 trei variante: Bata/Bătuța, Vărădia și Vețel. Prima are 18 km lungime, include un tunel de 700 m și două poduri peste Mureș. Timpul de parcurs conform noului mers este 15 minute. Se economisesc 9 minute față de 2024, dar nimic comparativ cu startul șantierului din 2017. Când se va merge cu 160 km/h, secțiunea va fi traversată cam în 8 minute.

La Vețel, cu trei poduri peste Mureș, sunt 6 km pe un traseu scurtat cu 1.065 m pe care încă se circulă în condiții de șantier. În perspectivă, economia la viteza maximă de 160 km/h este de vreo 10 minute față de 2017. Per total, timpul de parcurs pe Arad-Deva se reduce acum la două ore cu InterCity, similar cu anul de vârf 1995. Spre 2030 putem spera să facem puțin peste o oră de la Arad la Deva, în sfârșit.

Pe modernizarea Brașov-Sighișoara, începută în 2020, avem fărâme de fire noi în 2025: pe Bod-Stupini (6,6 km), Apața-Augustin (vreo 3 km) și în stația Racoș (2,6 km). După cinci ani ani s-au redeschis liniile 1-3 în gara Brașov. Însă timpul programat în mers între Sighișoara și Brașov a crescut în loc să scadă!.

Am ajuns la durata de 3 ore și 36 minute față de 2 ore în vremurile bune. Durata este mult exagerată în noul mers, trenurile ajungând chiar și cu 15 min mai devreme la Brașov sau Sighișoara.

Trenuri, vagoane și locomotive noi

FCC a deschis aproximativ 13 kilometri de fir nou între Timișoara și Lugoj, primii de pe loturile de modernizare din PNRR, un record după doar un an de șantier. Însă fără un câștig de timp deocamdată deoarece se lucrează la al doilea fir. Ciotul dintre Episcopia Bihor și frontieră (5,6 km) nu prea ajută nici el: călătorii ajung cu greu acolo din cauza închiderii totale pe Cluj-Oradea, se spune în postarea Asociației.

„Totalul pe 2025 la modernizări este mai degrabă trist: aproximativ 60 kilometri de fir (simplu!) nou dați în trafic și foarte puține minute economisite. Dar viitorul sună bine, după cum vedem pe Simeria-Sighișoara (164 km) unde reconstrucția este finalizată de câțiva ani și în 2026 ramele Alstom Coradia Stream sunt programate să facă 96 minute cu 3 opriri, mult mai bine față de 130 min în 1995, anul de referință”, spun cei de la API.

La partea pozitivă a fost trecută și sosirea noilor trenuri Alstom Coradia (zece unități), plus locomotivele și vagoanele modernizate prin PNRR (36 de locomotive, 60 de vagoane). .

Două blocaje în Ardeal

„Să menționăm și marile nereușite la capitolul modernizări în 2025. Cum ar fi blocarea mai mult de un an a sectorului Poieni-Vadu Crișului de pe Cluj-Oradea. Cauza absurdă este neasumarea de către Apele Române a nivelului de inundații pe Crișul Repede.

Avem blocaje birocratice majore și pe Cața-Sighișoara. Proiectul inițial este slab, execuția lui a dus la alunecări de teren nerezolvate de vreo 4 ani și lucrările abandonate în teren arată că nu s-au găsit soluții în cel puțin trei punte critice.

Grav este și că București-Câmpina are deja peste 20 de ani de la modernizare și trenurile nu mai reușesc să facă timpii de mers. Este nevoie urgentă de bani de întreținere și reparații”, spun cei de la Asociația Pro Infrastructură

INTERVIURILE HotNews.ro