Trăim într-o lume în care cuvintele „adevăr” și „iubire” scad dorința oamenilor de a citi ce urmează după ele. În schimb, „ură” și „rău” ne stimuleză click-urile – Studiu al revistei Nature
Știrile cu titluri negative care produc sentimente precum tristețea generează un număr mai mare de clickuri pe articole, în timp ce titlurile care generează emoții pozitive au dificultăți în a convinge oamenii să deschidă articolul, arată un studiu despre consumul de știri online, care a fost publicat în prestigioasa revistă Nature.
- Fondată în 1869, revista Nature reprezintă standardul de încredere pentru o publicație științifică.
Specialiștii au analizat pentru Nature patru emoții de bază (furia, frica, bucuria, tristețea) pentru a vedea felul în care influențează cititorii să dea click.
Care sunt cuvintele care generează creșterea traficului
Astfel, au descoperit o creștere semnificativă pentru tristețe, în același timp cu o scădere pentru bucurie și teamă. Furia nu produce o schimbare de comportament suficientă pentru a influența numărul de clickuri, potrivit studiului.
Specialiștii au analizat care sunt cuvintele din titluri care produc cele mai multe schimbări în comportamentul cititorului. Astfel, sunt zece cuvinte sau expresii care produc o creștere de 2,3% a numărului de clickuri:
- greșit
- rău
- îngrozitor
- ură
- război
- cel mai rău
- bolnav
- luptă
- înfricoșător
- iad.
Care sunt cuvintele care ne fac să nu citim mai puțin ce urmează
La polul opus, folosirea altor zece cuvinte pozitive produce o scădere de 1% a numărului de clickuri:
- iubire
- drăguț
- frumos
- adevăr
- amuzant
- minunat
- salvare
- distractiv
- uimitor
- grijă.
Studiul se bazează pe date despre consumul de știri în mediul online obținute de la Upworthy. Acesta este un site media care a devenit influent după ce a apelat la tehnici controversate, precum clickbait, pentru a promova articole de știri pe rețelele sociale.
Upworthy a fost considerată una dintre companiile media cu cea mai rapidă creștere de trafic la nivel mondial. Avea, la apogeul său, mai mulți cititori decât publicații consacrate cu o istorie bogată în spate, precum New York Times. Influența Upworthy a fost atât de mare încât Facebook a introdus politicile algoritmice ca răspuns la modul în care Upworthy optimiza conținutul pentru a ținti publicul.
În realizarea studiului, profesorii, care activează la mai multe universități de prestigiu din SUA și Europa, au analizat aproximativ 105.000 de variante diferite de știri de la Upworthy, care au făcut peste 370 de milioane de afișări.
Cuvintele pozitive au fost puțin mai răspândite decât cuvintele negative. Cercetătorii au constatat că cuvintele negative din titlurile de știri au crescut ratele de consum, în timp ce cele pozitive au generat scăderi.
Cum crești rata de consum a știrilor
Conținutul Upworthy a fost optimizat în ceea ce privește răspunsurile utilizatorilor prin metode bazate pe date, în special studii randomizate controlate (denumite în literatura de specialitate drept RCT).
Upworthy a efectuat numeroase studii RCT ale titlurilor de știri pe site-ul său pentru a evalua eficacitatea titlurilor formulate diferit în generarea vizualizării articolului.
Un exemplu oferit de către autorii studiului este cum două titluri diferite care pornesc de la aceeași știre, o decizie a Curții Supreme din California, poate genera reacții diferite în rândul cititorilor.
Decizia judecătorilor a fost publicată în două variante:
- „WOW: Curtea Supremă ne-a făcut pe milioane dintre noi foarte, foarte fericiți” și
- „Ne vom uita înapoi la asta peste 10 ani și ne vom simți stânjeniți, deoarece chiar a existat”.
A doua variantă a produs semnificativ mai multe clickuri.
Pentru un titlu de lungime medie (circa 15 cuvinte), pentru fiecare cuvânt negativ folosit, rata de clickuri crește cu 2,3%. În schimb, coeficientul pentru cuvintele pozitive este negativ. Pentru fiecare cuvânt pozitiv dintr-un titlu de lungime medie, rata de clickuri scade cu 1%.
Titlurile referitoare la teme precum „guvern și economie”, „LGBT”, părinți și școală” sau „oameni” au primit mai multe clickuri atunci când au conținut mai multe cuvinte negative, decât atunci când subiectul era ilustrat într-o notă pozitivă.
Oamenii consumă știri economice și politice mai ales când sunt negative
Autorii au mai comparat efectul cuvintelor negative pe diferite subiecte de știri. Analizele au arătat că efectul pozitiv al cuvintelor negative asupra ratelor de consum a fost cel mai puternic pentru știrile referitoare la „guvern și economie”.
Aceste rezultate sugerează că oamenii sunt mai susceptibili de a consuma știri politice și economice atunci când sunt negative. Astfel, ei se expun la știri care pot duce la polarizarea politică și conflictele intergrupuri.
Studiul a demonstrat, însă, că practici de a păcăli cititorul prin metode precum clickbait nu este unul care să funcționeze pe termen lung. Upworthy a fost extrem de popular și continuă să aibă un impact de durată asupra practicilor editoriale din media, dar articolele sale au primit mai puține clickuri pe măsură ce a devenit mai cunoscut.
Acest lucru sugerează, spun autorii studiilor, că practicile editoriale clickbait au fost cele mai eficiente atunci când au fost noi pentru cititori și că eficiența a scăzut în timp pe măsură ce cititorii s-au obișnuit cu ele.
Cine sunt cercetătorii
Înțelegerea metodelor care influențează consumul de conținut online de către oameni este esențială în contextul actual, mai ales că dezinformarea, știrile false și teoriile conspirației proliferează online.
Autorii studiului subliniază că inclusiv editorii unor publicații care practică un jurnalism de calitate beneficiază de negativitate, demonstrând necesitatea unei înțelegeri nuanțate a consumului de știri.
Cunoașterea caracteristicilor care fac articolele interesante pentru oameni este un prim pas necesar în acest scop și ne va permite să creștem alfabetizarea online și să dezvoltăm practici transparente de știri online.
Studiul a fost realizat de:
- Claire E. Robertson și Jay J. Van Bavel, de la Departamentul de Psihologie, Universitatea din New York, SUA
- Nicolas Pröllochs, de la Departamentul de Afaceri și Economie, Universitatea din Giessen, Germania
- Kaoru Schwarzenegger și Stefan Feuerriegel, de la Departamentul de Management, Tehnologie și Economie, ETH Zurich, Elveția
- Philip Pärnamets, de la Divizia de psihologie, Departamentul de neuroștiință clinică, Institutul Karolinska, Stockholm, Suedia
- Jay J. Van Bavel, de la Centrul pentru Neuroștiințe, de la Universitatea New York, SUA
- Stefan Feuerriegel, de la Școala de Management, LMU München, Germania