Trei ani de război în Ucraina. Venirea lui Trump la Casa Albă schimbă complet jocul. HARTĂ: Care este situația pe front și cum reconfigurează totul discuțiile SUA-Rusia 

Luni, 24 februarie 2025, sunt trei ani de când Vladimir Putin a ordonat armatei ruse să invadeze Ucraina. Războiul, pe care Kremlinul l-a numit tot timpul o „operațiune militară specială de denazificare și demilitarizare” a statului vecin care refuză să i se subordoneze, se întinde pe sute de kilometri de linii de front, a devastat zone vaste din țară, a ucis zeci de mii de oameni și a strămutat alte milioane de persoane.

În pofida așteptărilor, Ucraina a rezistat într-o luptă existențială pentru supraviețuire, susținută de un flux de asistență militară occidentală. Cu toate acestea, mașina de război rusească, mult mai mare, continuă să macine teritoriul ucrainean și să lanseze rachete și drone asupra orașelor ucrainene.

În urmă cu trei ani, când trupele rusești au intrat în Ucraina, și-au adus uniformele de paradă cu ele în drumul spre Kiev. Președintele Vladimir Putin se aștepta la o victorie rapidă, amintește Associated Press.

Ceea ce Putin a numit „operațiune militară specială” s-a transformat în cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial. Zeci de mii de oameni au fost uciși, orașe întregi au fost reduse la ruine fumegânde, milioane de ucraineni au devenit refugiați, iar Rusia a fost izolată de Occident.

Putin a invadat Ucraina la 24 februarie 2022, după ce a cerut ca NATO să renunțe la aderarea Ucrainei și să retragă trupele alianței de pe flancul estic al NATO, acțiuni respinse de Occident.

Liderul rus a motivat că mișcarea sa a fost necesară pentru a proteja interesele de securitate ale Rusiei și pentru a proteja vorbitorii de limbă rusă din Ucraina. Kievul și aliații săi au denunțat mișcarea sa ca fiind un act de agresiune neprovocat. Ucrainenii au văzut-o ca pe o încercare a Moscovei de a le distruge suveranitatea și identitatea națională.

Cum a evoluat situația pe front – HARTĂ

Trupele rusești au ajuns la periferia Kievului la începutul invaziei, dar s-au retras o lună mai târziu, din cauza pierderilor grele și a atacurilor Ucrainei asupra liniilor de aprovizionare. Alte eșecuri umilitoare au avut loc în septembrie și octombrie 2022, când o contraofensivă ucraineană a forțat Rusia să se retragă din mari părți ale regiunii Harkov din nord-est și ale regiunii Herson din sud.

Situația pe front s-a schimbat în 2023, când o contraofensivă ucraineană în sud nu a reușit să taie ruta terestră a Rusiei către peninsula Crimeea, pe care Moscova a anexat-o ilegal de la Kiev în 2014.

Rusia a preluat inițiativa de luptă anul trecut cu ofensivă de-a lungul frontului de 1.000 de kilometri, obținând câștiguri lente, dar persistente. 

De asemenea, Moscova a bombardat infrastructura ucraineană cu valuri de rachete și drone, distrugând o mare parte din capacitatea sa de generare a energiei electrice.

Ucraina a ripostat în august 2024 cu o incursiune în regiunea rusă Kursk, pentru a încerca să distragă forțele Moscovei din est și să obțină mai multă influență în cadrul unor potențiale negocieri de pace. Ucraina deține încă o parte din aceste teritoriii, dar resursele sale limitate sunt întinse, ceea ce face dificilă apărarea lor.

Armata rusă ocupă acum aproape 20% din teritoriul Ucrainei și continuă ofensiva în est, în încercarea de a ocupa întreg Donbasul. Rusia revendică regiunile ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson drept parte din teritoriul său, deși nu le-a ocupat în întregime.

Factorul Trump

Pe măsură ce conflictul intră în al patrulea an, se pare că se ajunge la un punct de cotitură, notează Washington Post. Asta, întrucât speranțele Ucrainei de a recupera teritoriul pierdut în favoarea Rusiei se diminuează, în timp ce președintele Donald Trump își accelerează propria abordare prin care vrea să forțeze obținerea păcii, spre nemulțumirea aliaților tradiționali ai SUA, care avertizează asupra riscului să facă prea multe concesii Rusiei.

Trump și apropiații săi din cabinetul guvernamental au reușit să șocheze și să înfurie mulți lideri din Europa în prima lună de mandat.

Săptămâna trecută, Donald Trump l-a atacat în repetate rânduri pe reședintele ucrainean, pe care l-a acuzat că a provocat invazia Rusiei și l-a etichetat drept „dictator” pentru că nu a organizat alegeri prezidențiale.

„Refuză să organizeze alegeri, se află foarte jos în sondajele ucrainene, iar singurul lucru la care a fost bun a fost să îl manipuleze pe Biden. Un dictator fără alegeri, Zelenski mai bine s-ar mișca repede sau nu va mai avea o țară. Între timp, negociem cu succes încheierea războiului cu Rusia, lucru pe care toți îl recunosc că doar «TRUMP» și Administrația Trump îl pot face. Biden nu a încercat niciodată, Europa nu a reușit să aducă pacea, iar Zelenski probabil că vrea să țină robinetul în funcțiune. Iubesc Ucraina, dar Zelenski a făcut o treabă groaznică, țara lui este spulberată și milioane au murit inutil”, a declarat Donald Trump, 19 februarie.

Oficialii din administrația Trump au avut întâlniri cu trimiși de rang înalt ai Kremlinului în Arabia Saudită, încălcând o politică îndelungată de neangajare cu Rusia. Discuțiile și retorica ulterioară a lui Trump au stârnit temeri că interesele ucrainene și preocupările europene sunt lăsate deoparte, într-un mare târg între Washington și Moscova. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat, joi, că „o capitulare forțată a Ucrainei ar însemna o capitulare a întregii comunități a Occidentului”.

Cele trei obiective stabilite de SUA și Rusia

Rusia și SUA au convenit, marți, 18 februarie, să înceapă să lucreze pentru a pune capăt războiului din Ucraina și pentru a-și îmbunătăți relațiile diplomatice și economice, au declarat diplomații de top ai celor două țări după discuții care au reflectat o schimbare extraordinară în politica externă a SUA sub președintele Donald Trump.

Într-un interviu acordat Associated Press după întâlnire, secretarul de stat Marco Rubio a spus că cele două părți au convenit în linii mari să urmărească trei obiective: să restabilească personalul la ambasadele lor respective din Washington și Moscova, să creeze o echipă la nivel înalt pentru a sprijini negocierile de pace din Ucraina și să exploreze relații mai strânse și cooperarea economică.

Cu toate acestea, el a subliniat că discuțiile au marcat începutul unui dialog și că mai trebuie făcute eforturi.

Niciun oficial ucrainean nu a fost prezent la reuniune. Președintele ucrainean a declarat că țara sa nu va accepta niciun rezultat al discuțiilor, deoarece Kievul nu a participat, și și-a amânat propria călătorie în Arabia Saudită ca urmare a discuțiilor de la Riad dintre SUA și Rusia.

Relația SUA – Ucraina, schimbată fundamental după venirea lui Trump

Președintele Zelenski a acuzat, la rândul său, că președintele american trăiește într-un spațiu de „dezinformare” dirijat de Moscova.

„Dacă cineva vrea să mă înlocuiască chiar acum, atunci pur și simplu nu se va întâmpla. Mi-aș dori ca echipa lui Trump să aibă mai mult adevăr. Pentru că nimic din toate acestea nu are un efect pozitiv asupra Ucrainei”, a declarat liderul de la Kiev, în 19 februarie, într-o conferință de presă.

Unul dintre motivele de dispută dintre SUA și Ucraina este generat de refuzul lui Zelenski de a semna săptămâna trecută un document propus de secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, care ar fi promis Statelor Unite jumătate din resursele minerale critice ale Ucrainei, în schimbul continuării asistenței pentru securitate. Această bogăție naturală a făcut, de asemenea, obiectul unor discuții între Kiev și administrația Biden, însă stilul tranzacțional al lui Trump a făcut din aceasta o temă centrală a Casei Albe, notează Washington Post într-un articol de opinie.

Potrivit Axios, unii oficiali ucraineni apropiați de Zelenski îl îndeamnă pe acesta să accepte o versiune actualizată a acordului privind mineralele pentru a readuce Casa Albă de partea lor. Consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Michael Waltz, i-a acuzat pe ucraineni că îl „vorbesc de rău” pe Trump. „Trebuie să o lase mai moale, să se gândească bine și să semneze acest acord”, a declarat Waltz pentru FoxNews.

Kremlinul, mulțumit de cum evoluează discuțiile

De partea cealaltă, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, l-a lăudat pe Trump, spunând că este „singurul lider occidental care a susținut public și cu voce tare” poziția Kremlinului, potrivit căreia dorința Ucrainei de a adera la NATO a fost cauza războiului.

Mai mulți oficiali ai cabinetului Trump au evocat deja perspectiva reducerii sancțiunilor pentru Rusia, înainte ca Moscova să facă vreo concesie Ucrainei. Spre marea consternare a interlocutorilor europeni, Statele Unite se opun semnării unei declarații a G7 privind Ucraina, care denunță „agresiunea rusă” la trei ani după invazia la scară largă.

Secretarul de stat Marco Rubio a încercat să-i asigure pe omologii europeni că administrația Trump va menține o linie dură față de Moscova, chiar dacă la Riad a vorbit deschis despre „oportunitățile incredibile” de a încheia parteneriate geopolitice și economice cu Rusia. Unii republicani cred că găsirea unui acord cu privire la Ucraina va contribui la crearea unei distanțe între Moscova și Beijing.

Oferta SUA pentru Ucraina: „Noi primim bani, iar voi securitate”

Secretarul de stat american spunea joi, 20 februarie, că o posibilă întâlnire față în față între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin nu este încă stabilită și „va depinde în mare măsură de faptul dacă putem face vreun progres în ceea ce privește încheierea războiului din Ucraina”.

El spune că între SUA și Ucraina au avut loc negocieri privind un acord, pe 14 februarie, când Volodimir Zelenski a discutat cu vicepreședintele american JD Vance, la Munchen. Acordul prevede oferirea de către Ucraina a mineralelor rare la schimb pentru sprijinul financiar și militar oferit de SUA.

„Le-am explicat: «Uite, vrem să fim într-o afacere mixtă cu voi, nu pentru că încercăm să furăm din țara voastră, ci pentru că noi credem că este de fapt o garanție de securitate, pentru că suntem partenerul vostru într-un efort economic important»”, a explicat Rubio.

„Vom primi înapoi o parte din bani și, de asemenea, acum avem un interes direct în securitatea Ucrainei”, spune Rubio că a fost solicitarea SUA. „Iar el (nr. Zekenski) a replicat: «Sigur, vrem să facem această înțelegere. Are tot sensul din lume. Singurul lucru este că trebuie să o supun procesului meu legislativ. Ei trebuie să o aprobe».

Supărarea SUA a venit după ce Zelenski a anunțat că respinge acordul. „Nu i-am autorizat pe miniştri să semneze acordul pentru că el nu este gata. În opinia mea, el nu ne protejează”, a spus Zelenski.

Joi seară, un oficial american și trei surse aflate la curent cu această chestiune, citați de Axios, au spus că administrația Trump a oferit Ucrainei un proiect „îmbunătățit” pentru acordul privind mineralele între cele două țări.

O sursă avizată a precizat pentru Axios că mai mulți consilieri ai lui Zelenski l-au încurajat să semneze propunerea actualizată pentru a evita o nouă ciocnire cu Trump și pentru a-i permite președintelui american să justifice sprijinul SUA pentru Ucraina. Decizia urmează să fie anunțată de președintele ucrainean.