Cărți mult așteptate pentru vacanța de vară. Un jurnal apărut în România, despre care vorbește toată lumea

HotNews a întrebat cinci scriitori români, critici și influenceri despre cărțile pe care și le-ar pune în bagaj dacă ar pleca spre vacanță, direct de la Bookfest, cel mai mare târg de carte din România. Răspunsurile au fost variate, însă o recomandare s-a repetat: „Șapte ani stranii. Jurnal (2018–2024)” de Mircea Cărtărescu, lansată anul acesta la editura Humanitas.

• Aproape 160 de standuri sunt prezente la Bookfest, târg de carte care se desfășoară la centrul Romexpo din București până pe 1 iunie. 
• Evenimentul din acest an are în centrul atenției literatura portugheză și include peste 25 de evenimente dedicate țării iberice.

Ioana Pârvulescu – o carte de știință și doi autori români 

„Nu-mi iau mai mult de trei cărți noi, atunci când plec în vacanța de vară. Sunt cele care mi se par potrivite cu zilele relaxate și, sper, însorite, petrecute la malul mării. Aș lua „Oracolul nopții. Istoria și știința viselor”, scrisă de Sidarta Ribeiro,  din colecția de știință „psi” a editurii Humanitas. Citesc cu plăcere cărți de știință, încă din copilărie, când mă foloseam de rafturile pline cu titluri de specialitate ale mamei mele, chimistă.

A doua alegere ar fi, „Șapte ani stranii. Jurnal (2018-2024)”, de Mircea Cărtărescu. E deja o tradiție în grupul nostru de literați ca din 7 în 7 ani să citim și să comentăm, în vacanța grecească, jurnalul lui Mircea Cărtărescu. (…) Un vis literar este viața lui, prezentată cu o artă desăvârșită.

Iar cea de a treia, „Ceilalți”, de Ion Manolescu, apărută la Editura Nemira. Cunosc și gust proza lui Ion Manolescu, colegul meu de la Litere, încă de când a citit prima dată la cenaclul de marți, Junimea, condus de criticul Ovid S. Crohmălniceanu. S-a întâmplat ca recent să aud citite câteva pagini din noul lui roman, și să regăsesc în ele prospețimea și umorul de odinioară. Abia aștept să văd cum continuă.”

„Universul unui morar”, printre recomandările Laviniei Braniște 

„Aș lua cartea lui Victor Morozov „Ecranomanie“, apărută la proaspătul imprint Matca, pentru că-i urmăresc cronicile de film și-mi place mult cum scrie. Aș mai lua „Brânza și viermii. Universul unui morar din secolul al XVI-lea“, de Carlo Ginzburg (traducere de Corina Anton), reeditată la Art, despre care am auzit lucruri bune de la prieteni și aș mai lua „Prietenii mei“, de Hisham Matar (Polirom, traducere de Alexandra Coliban), pentru că am citit „Întoarcerea” și Matar a devenit unul dintre autorii pe care-i urmăresc, cum se spune.

Ruxandra Gîdei (4fără15) recomandă o carte despre migrația românilor 

„Pentru mine vacanța e timpul perfect în care să mă pun la punct cu noi apariții editoriale, așa că aș alege:   „Camping”, cel mai nou roman al Laviniei Braniște, pentru că tematizează o realitate pe care încă o înțelegem prea puțin: migrația românilor în căutarea unui trai mai bun și deziluziile care îi urmează. 

Poate sună ironic, dar mi-aș mai petrece vacanța citind și despre… muncă, în al treilea volum  „Retroversiuni, o serie de antologii de proză scrisă de femei”.  Autoare din România, Moldova, Bulgaria, Serbia și Slovenia explorează aici munca în toate formele ei: emoțională, casnică, reproductivă, economică — inclusiv în contextul epocilor trecute. Până la urmă, vacanțele sunt adesea mai dulci și datorită muncii invizibile a femeilor — cu casa lăsată în ordine, bagajele copiilor făcute și atențiile pentru gazde pregătite din timp. 

În fine, aș lua și un titlu de nonficțiune: „Despre libertate”, de Timothy Snyder — expert în istoria regimurilor autoritare —un text esențial pentru vremuri în care conceptul de libertate e adesea deturnat în scopuri politice. Snyder ne amintește că libertatea de acțiune se sprijină pe solidaritate și puterea comunităților”. 

Radu Vancu a ales doar autori români 

„Cărțile pe care le aștept cel mai mult la Bookfest 2025 sunt volumul 5 din jurnalul lui Mircea Cărtărescu (Humanitas), „Autobiografia graffiti” a Ruxandrei Cesereanu (Cartier) & volumele noi din seria de autor Ion D. Sîrbu (Polirom).

Am ales autori români din două motive: mai întâi, fiindcă industria noastră de carte încă e dominată de traduceri; apoi, fiindcă acest secundariat in care mi se pare că sunt plasați autorii români față de traduceri se petrece în ceea ce ce eu consider drept cea mai bună perioadă a literaturii române din toată istoria ei”.

Mihai Iovănel nu s-a oprit la trei recomandări 

„Aș lua Joc de lumini, de Daniel Kehlmann, traducere de Iulian Bocai, Anansi. Pentru că mă pasionează romanele despre regizori din epoca filmului mut (Theodore Roszak, Sfârşitul lumii în alb şi negru, Paul Auster, Cartea iluziilor). În cazul ăsta e vorba de G.W. Pabst. Dacă n-ar fi apărut cartea lui Kehlmann aș fi ales „Trezorierul-șef” de Yannick Haenel (trad. Ovidiu Komlod), tot de la Anansi. 

A doua este Mircea Cărtărescu, „Șapte ani stranii. Jurnal 2018–2024”, Humanitas. Pentru că e un tânăr autor care promite, iar a treia scrisa de  Marius Chivu (editor), „Kiwi, 2025. mă refer la  Antologia de proză scurtă”. Destine, Polirom. 

Pentru că e aproape imposibil să nu găsesc ceva care să-mi placă printre cele 28 de povestiri semnate de autori români și internaționali – de la Simona Goșu, Lena Pop și Cărtărescu la Zadie Smith, Don DeLillo sau George Saunders.  Plus cele două antologii de proză scurtă contemporană (co)editate de Adrian Schiop la Dezarticulat:  Cicada #1 și Smochina (a doua, o antologie de proză queer, coeditată împreună cu Denisa Ștefan).”