De ce este dificilă relansarea natalității în România după 35 de ani de declin și de ce migrația poate compensa doar parțial scăderea populației. Explicațiile șefului INS
Îmbătrânirea populației este o temă majoră la nivel european. În Franța, o comisie coordonată de economiștii Olivier Blanchard și Jean Tirol a identificat-o drept una dintre cele trei provocări esențiale, alături de schimbările climatice și reducerea inegalităților. Raportul lor subliniază necesitatea unui echilibru între viața activă și perioada de pensionare, scrie președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, într-o analiză publicată în Contributors.ro.
Stabilizarea populației României depinde de un spor natural pozitiv și/sau migrație. Relansarea natalității este dificilă, după 35 de ani de declin, iar migrația poate compensa doar parțial scăderea populației, spune cercetătorul român. În 2024, România avea 19 milioane de locuitori, dar menținerea acestui prag necesită, în opinia lui Tudorel Andrei, un mediu economic atractiv.
În UE, multe state atenuează declinul demografic prin migrație, dar puține au un spor natural pozitiv (ex. Franța, Malta, Suedia). Franța, care tradițional a avut un spor natural ridicat, a înregistrat în 2024 cel mai mic sold natural de după al Doilea Război Mondial, explică președintele Institutului Național de Statistică.
Scăderea natalității și creșterea speranței de viață generează dezechilibre între grupele de vârstă, afectând forța de muncă, sistemul de pensii și cererea de servicii sociale. Ponderea populației peste 65 de ani a crescut semnificativ în UE, ajungând la 21,3% în 2023, iar în România la 20%.
Spre deosebire de alte țări europene, România a parcurs acest proces de îmbătrânire într-o perioadă foarte scurtă, fiind accentuat de: eliminarea restricțiilor privind avortul după 1989, adoptarea unui nou model de planning familial (creșterea vârstei mamei la prima naștere de la 23,7 ani în 2000 la 27,5 ani în 2023) și emigrarea masivă a populației tinere.
Îmbătrânirea demografică este accentuată în județele cu vârsta medie ridicată (ex. Teleorman – 46,9 ani). Localitățile mici sunt cele mai afectate, unele având o vârstă medie de peste 50 de ani. În schimb, județe precum Iași au o populație mai tânără (39 ani).
Fenomenul îmbătrânirii populației va continua, afectând economia, serviciile sociale și sustenabilitatea sistemului de pensii.
Institutul Național de Statistică, Eurostat și Divizia de Statistică ONU sunt instituțiile care furnizează date esențiale privind evoluțiile demografice din România. Publicații precum Anuarul demografic al României 2024 și Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants analizează declinul demografic, migrația și alte tendințe relevante.
În România de cele mai multe ori nu sunt avute în vedere decât tangențial problemele din domeniul demografic
Andrei îl citează pe Vasile Ghețău, care într-un interviu acordat revistei Piața Financiară spune: “După 35 de ani de declin demografic, revenirea la un spor natural pozitiv ar putea proveni numai din redresarea consistentă a natalității și reducerea mortalității, evoluție care nu se întrevede.”(Vasile Ghețău, Interviu – Piața Financiară, nr. 1-2 (p. 350-351)/ianuarie – februarie, 2025, www.piatafinanciara.ro).
Trebuie subliniat, scrie șeful INS, că migrația internațională este un factor de atenuare a declinului demografic, numai în măsura în care mediul economic este un pol de atragere a românilor care au emigrat în decursul timpului sau reprezintă un stimul pentru imigranți.
România, ca de altfel majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, se confruntă cu probleme majore dintre cele mai diverse, de la cele din domeniul economic și social, la apărare, politice, pentru a aminti numai câteva dintre acestea. Pe lângă toate acestea, de cele mai multe ori nu sunt avute în vedere decât tangențial problemele din domeniul demografic.
Astfel, nu numai în România, dar de altfel în mai multe țări europene asistăm la declinul populației rezidente, ca urmare a reducerii numărului de născuți – vii și a menținerii la un nivel ridicat a ratei deceselor. Asistăm astfel, la accentuarea îmbătrânirii populației. În multe țări din Uniunea Europeană declinul demografic este mult diminuat prin stimularea migrației internaționale. În anul 2023, numai într-un număr redus de țări s-a consemnat un spor natural pozitiv (Franța, Malta, Cipru, Suedia, Irlanda și Luxemburg).
Mai mult, în Franța, țară care în ultima jumătate de secol și-a asigurat sporul populației rezidente într-o mare măsură printr-un spor natural pozitiv consistent, în ultimii ani aceast factor și-a redus foarte mult din contribuție.
Cazul României – particularități cu totul aparte
Datele demografice din ultimii 35 de ani ne arată o îmbătrânire accentuată a populației României. Cu toate că, fenomenul este unul generalizat la nivel european, în cazul României are unele particularități cu totul aparte, cel puțin din motivele ce vor fi precizate în cele ce urmează.
În primul rând, trecerea României la un sistem democratic a presupus, în mod firesc, eliminarea din legislația națională a actelor normative ce au restricționat avortul pe parcursul perioadei 1966 – 1989. În acestă perioadă, dintre toate țările din blocul socialist, în România statul a exercitat una dintre cele mai intense intervenții în planning familial. Începând din 1990, prin schimbări importante intervenite în planning familial și prin efectele migrației internaționale, România și-a redus continuu numărul de născuți – vii, astfel că, în 2024 s-a înregistrat numărul cel mai mic de născuți – vii din întreaga istorie. La nivelul anului 2023 sporul natural al populației a fost unul negativ de aproape 80 mii persoane.
În al doilea rând, schimbările politice și economice care au avut loc la finele anului 1989 au dus la adoptarea de către familii a unui nou model de planning familial, cu implicații directe asupra numărului de copii per familie și a vârstei femeii la care dorește să dea naștere primului copil. De exemplu, dacă în anul 2000 vârsta medie a mamei la prima naștere a fost 23,7 ani, aceasta a crescut la 27,5 ani în 2023.
În al treilea rând, câștigarea libertății cetățeanilor de a circula la nivel internațional, coroborat cu dificultățile economice, cel puțin din prima parte a perioadei de tranziție au condus pentru un număr însemnat de persoane spre luarea deciziilor plecărilor definitive sau a plecărilor temporare dar pentru perioade mai mare de un an. În aceste condiții, a crescut numărul românilor care locuiesc în străinătate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. Ca un efect colateral, a crescut numărul de născuți – vii ce au fost născuți în străinătate iar ulterior au fost înregistrați și în țară, la care cel puțin unul dintre părinți este cetățean român. În perioada 2009 – 2021 peste 408 mii copii ce au cel puțin un părinte cu cetățenia română s-au născut în străinătate având domiciliul sau reședința în România, iar ulterior au fost înregistrați în țară.
INTERVIURILE HotNews.ro