Decizia Curții de Apel București în privința salariilor din ASF, reduse cu 30%

Curtea de Apel București a respins cererea angajaților Autorității de Supraveghere Financiară privind suspendarea ordinului prin care salariile le-au fost reduse cu 30%. Decizia instanței nu este definitivă.

• CAB a soluționat până în prezent alte două demersuri similare inițiate de angajații Autoritatea de reglementare în comunicații (ANCOM) și Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Deciziile instanței au fost diametral opuse: în cazul angajaților ANCOM, reforma a fost suspendată, la ANRE, nu.

Curtea de Apel București a pronunțat marți decizia în procesul în care 153 de angajați ASF au cerut suspendarea hotărârii 74 din data de 24 decembrie 2025 prin care salariile le-au fost tăiate cu 30%.

„Respinge cererea de suspendare ca neîntemeiată. Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată astăzi, 10.02.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, se arată în minuta publicată pe portalul instanței.

Un al doilea proces a fost deschis la CAB pe 28 ianuarie, alți 91 de angajați ai ASF care cer același lucru: suspendarea hotărârii prin care li s-au tăiat salariile. Curtea urmează a judeca solicitarea pe 25 februarie. 

În paralel cu procesele de la Curtea de Apel București, zeci de angajați ASF au dat în judecată instituția la Tribunalul București. Cele peste 80 de dosare înregistrate la Secţia a-VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a tribunalului nu au primit încă termen de judecată. Majoritatea dintre procese au ca obiect anulare act, iar în opt dintre dosare angajații au contestat deciziile de modificare unilaterală a contractului de muncă.

Începând cu data de 1 ianuarie 2026, din totalul de 544 posturi cât avea ASF, au fost desființate 75, dintre care 33 erau posturi ocupate.

Salariile după reducerea cu 30%

Autoritatea a comunicat la solicitarea HotNews.ro și cu cât au scăzut salariile în instituție. 

În urma implementării Legii nr. 145/2025 la nivelul ASF, salariul minim a scăzut sub 1.000 de euro. După reducerea cu 30% a tuturor salariilor aflate în plată pentru salariații ASF, precum și cel al grilelor salariale, prin Hotărâre a Consiliului ASF, începând cu data de 01.01.2026, au rezultat următoarele niveluri salariale: salariul minim net (referent): 4.097 lei, salariul mediu net: 9.500 lei, salariul maxim net (director): 27.000 lei.

În privința șefilor, indemnizația netă lunară a președintelui ASF Alexandru Petrescu a scăzut la 43.991 de lei (circa 8.800 de euro n.a.) de la 1 ianuarie 2026, față de 62.844 de lei (peste 12.500 de euro) la sfârșitul anului trecut.

Salariul net al prim vicepreședintelui ASF, Gabriel Ioan Avrămescu, a scăzut de la 58.142 de lei (peste 11.600 de euro) în decembrie 2025 până la 40.699 de lei (peste 8.100 de euro) de la 1 ianuarie 2026.

ASF a anunțat că de la 1 ianuarie 2026 a desființat toate funcțiile de director general de la nivelul instituției.

Anterior reformei Guvernului Bolojan,ASF, ANRE și ANCOM erau instituțiile cu salariile cele mai mari din sectorul public românesc. Cele trei autorități se autofinanțează din diverse taxe asupra sectoarelor pe care le supraveghează, taxe care se regăsesc în final în facturile pe care le plătesc românii la RCA, energie electrică și gaze naturale ori telefonie, internet și TV.

Ce au decis judecătorii în cazul ANCOM și ANRE

Primii angajați care au contestat măsurile reformei premierului Ilie Bolojan au fost cei de la Autoritatea de reglementare în comunicații (ANCOM), condusă de Valeriu Zgonea. 

Pe 24 decembrie, aceștia au cerut Curții de Apel București suspendarea deciziei prin care s-au tăiat salariile și redus posturile. În 30 decembrie, instanța a dat câștig de cauză angajaților ASF și a suspendat hotărârea. Decizia, deși nu este definitivă, a fost executorie.  

Și angajații Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) au contestat în instanță tăierea cu 30% a salariilor și disponibilizarea a 14 angajați din cei circa 300.

Dosarul a fost înregistrat tot la Curtea de Apel București, pe 8 ianuarie 2026, iar pe 29 ianuarie, instanța a respins cererea. Nici în acest caz decizia nu este definitivă.