Ultimele date ale Ministerului Finanțelor despre fiscalitatea din România: Deficitul cash a fost cu un punct procentual sub nivelul din 2024

Ministerul Finanțelor a publicat, marți, execuția bugetului general consolidat pentru anul 2025, care indică un deficit cash de 146,03 miliarde lei, echivalentul a 7,65% din PIB. Este în scădere cu un punct procentual față de deficitul de 8,67% din PIB înregistrat în 2024. Deficitul cash reprezintă diferența între încasările și plățile efective ale statului. Pot fi diferențe față de deficitul ESA, calculat după regulile europene, pe baza angajamentelor economice, nu a plăților efective, indicator care evaluează disciplina fiscală a unui stat.

Ministerul Finanțelor nu a prezentat și cifrele privind deficitul ESA.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, reducerea deficitului a fost realizată concomitent cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice, care au atins 7,2% din PIB, fiind finanțate într-o proporție majoritară din fonduri europene nerambursabile.

Venituri bugetare în creștere puternică, susținute de fonduri europene și venituri curente

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 662,70 miliarde lei în 2025, în creștere cu 15,3% față de anul precedent. Ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 2,05 puncte procentuale.

Nivelul veniturilor din 2024 a fost influențat de încasări excepționale generate de amnistia fiscală (6,3 miliarde lei). Excluzând acest efect temporar, contribuția veniturilor curente la creșterea ponderii în PIB este estimată la aproximativ 0,8 puncte procentuale.

Impozite mai mari

Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 808,73 miliarde lei. Potrivit Ministerului Finanțelor, au existat influențe ale măsurilor administrative suplimentare de monitorizare și plafonare a cheltuielilor neesențiale.

Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare susține că un element-cheie a fost inversarea structurii de finanțare a investițiilor, prin creșterea ponderii fondurilor europene în detrimentul celor naționale, inclusiv prin renegocierea PNRR și mutarea unor proiecte din componenta de împrumut în cea de grant.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la 58,82 miliarde lei, în creștere cu 19,9% față de 2024, evoluție determinată de avansul impozitului pe dividende și de eliminarea unor facilități fiscale sectoriale.

Contribuțiile de asigurări au însumat 208,03 miliarde lei (+9,8%), pe fondul eliminării unor excepții de la plata CASS și al unei mai bune conformări la plată.

TVA net a generat 133,90 miliarde lei, în creștere cu 10,7%, cu o accelerare vizibilă în a doua parte a anului, susținută de digitalizare (e-Factura) și de modificările cotelor de TVA.

Încasările din impozitul pe profit au fost de 41,01 miliarde lei (+14%), iar cele din accize au totalizat 48,32 miliarde lei (+4,3%).

Care au fost cheltuielile de personal

Sumele primite de la Uniunea Europeană au fost de 75,9 miliarde lei, după renegocierea PNRR și al mutării unor proiecte majore din componenta de împrumut în cea de grant.

Cheltuielile de personal au însumat 167,72 miliarde lei, scăzând ca pondere de la 9,36% din PIB în 2024 la 8,78% din PIB în 2025, semnalând o gestionare mai eficientă a aparatului bugetar.
Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,50 miliarde lei (2,64% din PIB), creșterea fiind absorbită prin veniturile suplimentare colectate.

Cheltuielile pentru investiții au atins un nivel record de 138,20 miliarde lei, în creștere cu 15,7% față de 2024. Din acestea, 78,55 miliarde lei (56,6%) au fost aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile și PNRR.

Cheltuielile totale pentru proiecte finanțate din fonduri europene au fost de 90,27 miliarde lei, incluzând investițiile din coeziune, PNRR și subvențiile pentru sectorul agricol.