Un arhipelag cu mai puțini oameni decât încap pe Stadionul Steaua are un plan ambițios să-și unească insulele prin tuneluri subacvatice
La aproape 170 de kilometri nord de Scoția, la granița dintre Oceanul Atlantic și Marea Nordului, un mic arhipelag visează la un sistem complex de tuneluri rutiere subacvatice care să-i sporească activitatea industrială și legăturile către singurul port spațial din Regatul Unit. Ca exemplu, Insulele Shetland se uită la Insulele Feroe, o mică națiune insulară care a reușit să construiască tuneluri impresionante pe sub fiordurile sale măcinate de vreme rea.
Pe insulele Shetland, cel mai nordic teritoriu al Regatului Unit, locuiesc puțin peste 23.000 de oameni. Spre comparație, pe Stadionul Steaua din București încap aproape 30.000 de oameni.
Cu toate acestea, arhipelagul format din aproape 100 de insule, situat la confluența Mării Nordului și a Oceanului Atlantic, se mândrește cu singurul port spațial din Marea Britanie și cu o industrie piscicolă înfloritoare, însă caută o variantă prin care să-și sporească legăturile de infrastructură, scrie BBC.
Shetland vrea să renunțe la feriboturile învechite și să le înlocuiască cu tuneluri submarine care să conecteze cinci mari insule, inclusiv Unst, cea mai nordică dintre Insulele Britanice.
Drept model, locuitorii din Shetland se uită la Insulele Feroe, acolo unde autoritățile din Torshavn au dezvoltat timp de 20 de ani o rețea de tuneluri subacvatice impresionante, culminând cu primul și singurul sens giratoriu submarin din lume.
„Mai mult pește decât în toată Anglia”
Orașul principal din Shetland, Lerwick, poate fi mai aproape de Tórshavn din Insulele Feroe decât de Edinburgh din Scoția – și mai aproape de Copenhaga decât de Londra – dar susținătorii planului cu tuneluri insistă că insulele nu sunt o zonă izolată, ci o economie avansată care este limitată de infrastructura precară.
„În Shetland se pescuiește mai mult pește decât în toată Anglia, Irlanda de Nord și Țara Galilor. Tunelurile ar putea aduce o transformare incredibilă”, spune Emma Macdonald, liderul Consiliului Local, citată de BBC.
Arhipelagul Shetland este cunoscut pentru industriile sale cheie: pescuitul şi instalaţiile de acvacultură (în special somonul), precum şi pentru producerea de energie eoliană – pe insulă se află una dintre cele mai productive ferme eoliene onshore din Marea Britanie.
Lanțul insular produce un sfert din totalul somonului scoțian – cel mai valoros produs alimentar exportat de Marea Britanie, cu vânzări internaționale de 844 de milioane de lire sterline în 2024.
Prin legături rutiere fixe, transportul de marfă, echipamente grele şi forţă de muncă între insula principală şi insulele periferice devine mult mai rapid, sigur şi mai puţin dependent de condiţiile meteo, având în vedere că feriboturile sunt adesea blocate la țărm din cauza vremii neprielnice.
Tuneluri subacvatice care să unească cele mai mari dintre insule
Planul este de a realiza o reţea de tuneluri subacvatice care să lege insula principală de patru dintre insulele învecinate: Yell, Unst, Bressay şi Whalsay. Potrivit BBC, Consiliul Local a aprobat un studiu de fezabilitate în valoare de aproximativ 990.000 de lire sterline pentru a explora viabilitatea acestor „fixed-links” (legături fixe) între insule.
Deşi nu s-a anunţat încă un cost total sau un calendar exact de realizare, un studiu preliminar recomandă ca perioada de implementare să fie între 7 şi 10 ani pentru primul tunel, începând de la 2025. Consiliul local a subliniat că o parte importantă a finanţării ar putea proveni dintr-un sistem de taxare („tolls”) a vehiculelor care folosesc tunelurile, după modelul adoptat de Feroe.
Totuși, realizarea unei reţele de tuneluri subacvatice într-un arhipelag precum Shetland presupune o serie de provocări care ar putea bloca oricând implementarea proiectului.
În primul rând, discutăm despre un proiect complex de construcție pentru că geologia și adâncimea mării în zona arhipelagului nu este una foarte permisivă.
Tunelurile vor trebui să traverseze fundul marin și zone de stâncă potenţial instabile. În prezent, pentru ruta gândită ca un test, care să lege insula Yell de insula principală, se estimează un tunel de circa 6 km lungime cu adâncime de până la 40 m sub nivelul mării, scrie geplus.co.uk.
Apoi, sunt de luat în vedere condițiile meteo și maritime severe. Arhipelagul Shetland este expus la furtuni, valuri mari și vânturi puternice – ceea ce complică lucrările de construcţie, transportul materialelor și accesul echipamentelor. Totodată, infrastructura existentă nu este adecvată pentru operaţiuni mari de transport materiale și utilaje.
De unde să vină banii?
Dar poate cel mai mare obstacol este cel al finanțării. Un astfel de proiect ambițios presupune un buget uriaș, întins pe mulți ani, greu de susinut de comunități mici. Spre exemplu, pentru rețeaua de tuneluri din Feroe, autoritățile din Torshavn au cheltuit peste 200 de milioane de dolari, o sumă ce pare mică, dar raportată la PIB-ul micuței națiuni insulare însemna 8% din PIB.
Modelul Feroez a presupus o finanțare prin împrumut, și apoi o rambursare a sumelor prin taxele de folosire a tunelurilor de către vehicule și transporturi.
„Dacă în Feroe s-a putut, sigur se poate și la noi”, spune unul din consilierii locali din Lerwick.
„Tunelurile ar deschide cu adevărat această insulă pentru afaceri”, spune Elizabeth Johnson, manager de relații externe al SaxaVord Spaceport din Unst, care crede că tunelurile „ar spori viabilitatea economică a insulei”.
„Cred că oamenii recunosc că probabil este nevoie de taxare și cred că oamenii înțeleg acest lucru. Ei oricum trebuie deja să plătească pentru a călători cu feribotul”, afirmă și Emma Macdonald, liderul Consiliului Local.
În prezent, Consiliul Local operează servicii de feribot către nouă insule, transportând aproximativ 750.000 de pasageri în fiecare an pe 12 nave, la un cost de 23 de milioane de lire sterline pe an. Vârsta medie a flotei este de 31,5 ani, costurile au crescut semnificativ în ultimul deceniu, iar unele rute se confruntă cu dificultăți în a satisface cererea de locuri pentru vehicule.
Exemplul din Insulele Feroe
Susținere pentru planul celor din Shetland vine chiar de acolo unde există deja o poveste de succes.
Insulele Feroe, un arhipelag format din 18 insule muntoase, cu fiorduri adânci și teren predominant din granit, dar care a reușit ceva ce pare imposibil pentru dimensiunile sale: să-și dezvolte o rețea de tuneluri rutiere subacvatice prin care să-și conecteze principalele insule și localități. Totul a culminat cu primul sens giratoriu sub mare din lume, la intersecția a trei tuneluri care ajung și până la 189 de metri sub nivelul mării.
Premierul din Feroe, Aksel Johannesen spune că Insulele Shetland au toate condițiile să urmeze exemplul țării sale pentru a-și stimula creșterea economică și revitaliza viața insulară. Cele 18 insule din Feroe, care alcătuiesc națiunea autonomă sub suveranitatea Danemarcei, sunt acum conectate prin 23 de tuneluri, dintre care patru trec sub mare, iar alte tuneluri sunt în construcție mai departe.
Cel mai spectaculos este un tunel este cel de peste 11 kilometri lungime care leagă insula Streymoy de cele două maluri ale unui fiord de pe insula Eysturoy și care include singurul sens giratoriu subacvatic din lume. În punctul său cel mai adânc, tunelul se află la 189 de metri sub valuri și a redus la jumătate timpul de parcurs între capitala Tórshavn și al doilea oraș ca mărime, Klaksvik.
„Cred că în Insulele Feroe am învățat că investițiile în infrastructură sunt investiții bune”, a spus Johannesen pentru BBC.
INTERVIURILE HotNews.ro