De ce este vara tot mai greu de suportat în oraș și ce ar putea urma
Verile sunt tot mai greu de suportat în oraș, iar asta se întâmplă din mai multe motive. Multe s-au schimbat din anii 70 și 80, când verile erau mai răcoroase. Fizicianul Bogdan Antonescu a explicat pentru HotNews.ro de ce valurile de căldură se simt mai puternic în oraș, de ce contează mult modul în care sunt așezate clădirile și de ce valurile de căldură duc la scăderea calității aerului pe care îl respirăm.
Răcirea care nu vine nici noaptea
Luna iulie a fost greu de suportat la oraș, pentru că au fost multe zile cu peste 35 C și nopți tropicale, iar începutul lui august a adus din nou caniculă. Spre exemplu, media lunii iulie la București Filaret a fost de +26,5 C, cu o maximă de aproape 41 C și cu nopți de 22-23 de grade. A fost una dintre cele mai calde luni de când există date în București.
„Este o problemă destul de complicată cea legată de creșterea temperaturii în orașe și chiar dacă nu ar exista încălzirea climatică, orașele au o încălzire mai mare decât zonele învecinate. Este un efect care apare pentru că sunt construcții – beton, asfalt – care absorb căldura din timpul zilei și o degajă în timpul nopții și se creează ceea ce se numește insula de căldură urbană. Asta înseamnă că ai diferențe mari de temperatură între zona urbană și cea rurală, chiar și de peste 3 grade, iar în SUA sunt în unele diferențe și de peste zece grade între centrul orașului și zonele învecinate”, explică pentru HotNews.ro, Bogdan Antonescu, fizician specializat în fizica atmosferei, .
Nu trebuie uitat că, în Europa, media temperaturilor a crescut cu 2 grade C față de perioada pre-industrială, mult peste media mondială de +1,2 C, iar la București creșterea a fost peste media pe țară.
Spre exemplu, la stația meeo București Filaret, media pentru secolul XX a fost de +11,1 C, cea mai răcoroasă perioadă fiind în primii 30 de ani ai secolului trecut, cu o medie de +10,8 C. Din 2015 și până în prezent media anuală a fost de +13,2 C, iar cel mai cald an a fost +13,7 C (în 2020).
Problema este că peste efectul insulei de căldură se adaugă și efectele valurilor de căldură. „Când ai un val de căldură, tot efectul este amplificat când interacționează cu orașul”, spune Bogdan Antonescu. După o zi cu temperaturi de peste 35 C, noaptea nu are cum să fie rece și aduce maxime de peste 20 de grade, uneori și 23-25 C.
Un exemplu foarte recent este dimineața zilei de 5 august 2023, care a venit după o zi de 4 august cu maxime ce au trecut de +41 C în țară. A fost o dimineață cu minime excepțional de ridicate: +27,8 C la Moldova Veche, +27,3 C la Dumbrăvița de Codru, +27 C la Târgu Jiu și Oravița, +26,5 C la Drobeta Turnu Severin, +23,5 C la Sibiu, +23,4 C la Alba Iulia și +22 C la Făgăraș.
„Aceste nopți tropicale, foarte calde, sunt o mare problemă, pentru că, dacă ai ziua o maximă de peste 35 C – și deci oamenii sunt supuși stresului termic – iar în timpul nopții ai sub 20 C, atunci răcirea aceasta reglează toate mecanismele de termoreglare ale organismului. Este ok să ai temperaturi mari în timpul zilei, dacă noaptea sunt temperaturi mult mai mici, dar noi avem, și din cauza insulei de căldură, temperaturi foiarte ridicate ziua, dar ridicate și noaptea, adică de peste 20 C”, explică Bogdan Antonescu.
„Efectul de încălzire urbană ar putea fi redus dacă am avea mai multe suprafețe verzi, mai multe zone cu copaci, iar un studiu recent arăta că dacă în anumite orașe crești cu 30% suprafețele verzi poți reduce efectul insulelor de căldură. Concluzia a fost că dacă plantezi mai mulți copaci poți să reduci mortalitatea în timpul valurilor de căldură, pentru că reduci amplitutdinea insulei de căldură și nu mai ai un efect combinat, ci doar efectul valului de căldură”.
Apoi ar mai fi un lucru despre care se vorbește mai puțin: ventilația, ai nevoie ca aerul să aibă o circulație bine gândită și poți reduce încălzirea din timpul nopții. Aici se pot face în viitor lucruri, dar este complicat.
„Când ai clădiri înalte și concentrate într-o anumită zonă este greu ca aerul să se deplaseze, va rămâne cumva blocat în zona respectivă și ar trebui să gândești modul în care sunt așezate clădirile și să construiești în funcție de vântul mediu din zona respectivă. Trebuie să permiți aerului să părăsească orașul mai ușor în zona aceea, dar este foarte greu de făcut asta, fiindcă sunt clădiri lângă clădiri, blocuri din ce în ce mai înalte și este foarte complicat. Aceste idei sunt mai ales potrivite pentru ce vom construi în viitor”, explică Bogdan Antonescu.
Valurile de căldură duc la scăderea calității aerului
O schimbare față de acum câteva decenii este legată și de poluarea atmosferică, pentru că aerul blocat în apropierea solului blochează și poluarea atmosferică la nivelul solului. În situațiile cu valuri de căldură și cu presiune ridicată apar inversiuni termice și temperaturile cresc cu altitudinea, în loc să scadă. Mișcările ascendente ale aerului de la suprafață sunt blocate și poluanții tind să se acumuleze, fiindcă nu mai ajung să se disperseze în altitudine sau să se deplaseze spre alte regiuni și se acumulează.
Un val de căldură contribuie și la scăderea calității aerului în zonele urbane, pentru că gazele de la mașini sunt menținute relativ aproape de sol. Este ca un fel de capac uriaș care se ridică atunci când vin spre oraș mase de aer mai rece sau când zona cu presiune ridicate se deplasează..
Somnul este afectat die nopțile tropicale, fiindcă adormim mai greu și somnul este de calitate mai slabă pe timpul nopților prea calde. Cu cât valurile de căldură vor apărea tot mai des și vor fi tot mai persistente, cu atât mai mult se vor simți efectele asupra sănătății noastre, mai ales la persoanele în vârstă.
Mortalitatea în exces este un factor prin care poate fi măsurat un val de căldură, iar un exemplu faimos în Europa ține de valul de căldură din Franța, din 2003. Un studiu arăta că anul trecut au murit 61.000 de oameni în Europa, din cauza valurilor de căldură.
Verile din anii 70 și din anii 80 au fost cele mai reci din ultimii zeci de ani, ieșind în evidență în România anii 1976, 1979 și 1984 care au adus luni iunie, iulie și august incredibil de reci.
Valurile de căldură nu au apărut recent, erau prezente și acum câteva decenii. Bogdan Antonescu amintește că la începutul anilor 50 din secolul trecut au fost valuri de căldură cu un stres termic fără precedent, iar în anii 70 și 80 efectele schimbărilor climatice nu erau foarte mari. Față de acum 40-50 de ani, distribuția temperaturii arată clar că a crescut posibilitatea să apară extreme ridicate de temperatură. Dacă privim, spre exemplu, recordurile privind temperaturile negative în țară, cele mai multe au fost cu multe zeci de ani în urmă și în prezent apar o dată la câțiva ani minime de sub -30 C iarna.
„Ne adaptăm mai greu la aceste extreme cu care nu eram obișnuiți în anii 80 (…) Există și studii care arată că secetele din trecut erau mai severe decât ce observăm în prezent, dar acum seceta se suprapune și cu valurile de căldură și a apărut și termenul de fenomene compozite, sunt mai multe fenomene extreme suprapuse și impactul este puternic”, săune Bogdan Antonescu.
Datele arată că în ani precum 1961, 1963, 1965 și 1969, spre exemplu, au fost perioade și de peste 50 de zile fără precipitații la unele stații meteo.
Încălzirea va continua, valurile de căldură vor fi mai dese și mai persistente
Toate studiile arată că vor veni ani tot mai calzi până în 2030, iar verile vor fi tot mai greu de suportat.
„O să fie mai rău decât este în prezent, pentru că valurile de căldură o să fie mai lungi și, din ce observăm în prezent este un semnal clar pentru ce se va întâmpla în următorii ani. Nu mă aștept însă să avem temperaturi de 45 C în București, și nici acelea nu ar fi o mare problemă, fiindcă ar fi pentru scurte intervale de timp. Vor fi mai frecvent valuri de căldură care durează mult, dar nu mă aștept să observăm constant temperaturi de peste 45 C în România ca să doborâm recordul în fiecare an”, spune Bogdan Antonescu.
Dacă vom continua să emitem ca și până acum gaze cu efect de seră, ne putem aștepta ca în 2050 în București să avem patru valuri de căldură cu o durată medie de 12 zile, iar numărul de ore cu stres termic se va dubla față de 2023.
Ne putem aștepta pe viitor și la furtuni mai puternice în viitor, dar și la grindină de mai mari dimesiuni. Sudul României este regiunea cel mai afectată de grindină.
INTERVIURILE HotNews.ro