Un localnic din Mamaia nu a mai rezistat și a pus pe casă un mesaj pe care să-l vadă toți turiștii

Mai jos puteți citi o ediție completă a newsletterului săptămânal „Rațiunea, înapoi”, semnat de Gabriel Bejan. Dacă doriți să primiți edițiile viitoare, vă puteți abona aici:

FOCUS: Mamaia Nord, stațiunea haosului urbanistic și a palmierilor din plastic

„Mi-ar plăcea să trăiesc aici, măcar vara”

Femeia, cu pielea arsă de soare, duce într-o mână un colac de înot în formă de rechin, iar cu cealaltă ține strâns o copilă care, după toate aparențele, îi este nepoată. „Mi-ar plăcea să trăiesc aici, măcar toată vara”, îi spune fetei. „E frumos și la noi acasă, dar parcă la mare e mai frumos”, completează femeia, cu un accent ce ar putea fi din Ardeal.

E sâmbătă după-amiază și mă plimb pe Promenada din Mamaia Nord, strecurându-mă cu greu printre miile de turiști care se întorc de la plajă sau se duc să se răcorească pe terasele stațiunii.  

Am ajuns pentru prima dată în cea mai nouă senzație a litoralului românesc, care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare explozivă. Altădată se chema doar „Mamaia Sat”, acum e cunoscută mai mult după denumirea „glossy”, Mamaia Nord, dar administrativ aparține tot de orașul Năvodari.

„Într-un singur an s-au dat peste 1000 de autorizații de construcție”, scrie Observator de Constanța, într-un articol din septembrie 2022. 

„Această expansiune fără precedent se datorează și faptului că zona a devenit stațiune de interes național. Este o oportunitate de afaceri, se construiește și se vând locuințe, avem o singură plajă unde adâncimea este lină, nu există gropi, curenți, iar nisipul este mai fin”, explica primarul din Năvodari, Florin Chelaru, jurnaliștilor de la publicația locală Focus Press, într-un articol cu titlul „În Mamaia Sat dezastrul urbanistic este mai mare decât la Constanța”. 

Mă uit în jur, la clădirile care țâșnesc din pământ, una lipită de alta, și mă întreb pe unde ar avea loc să treacă o mașină de pompieri, dacă ar fi nevoie de ea. Nici cuvântul „lux”, folosit de multe ori de reporterii tv ca să descrie viața de aici, nu prea-l înțeleg.

Există lux doar din betoane?

În multe zone, nu a mai rămas niciun petic de pământ neocupat. În loc de copaci, iarbă sau măcar ciulini, pe care să-i bată vântul dintr-o parte în alta, vezi, din loc în loc, palmieri din plastic.

Îmi imaginez că autoritățile și dezvoltatorii imobiliari și-ar fi dorit un fel de mic Dubai pe malul Mării Negre, dacă tot începem să semănăm vara, din punct de vedere climatic, cu emiratele din Golf.

Deosebirea este, totuși, aceea că emirii au avut nisip cât vezi cu ochii în jur și au construit blocuri înalte dar apoi, ca să le facă prietenoase cu turiștii, au amenajat păduri și jungle artificiale, pe care le întrețin cu apă desalinizată adusă din mare. „Emirii” din Năvodari au primit de la natură copaci și iarbă, la care au renunțat mult prea ușor, ca să ridice hoteluri și clădiri rezidențiale din beton și sticlă, cu apartamente de închiriat pentru turiști.

De curiozitate, am cerut o ofertă unui ansamblu rezidențial și hotelier, de pe Promenadă. Am aflat astfel că un apartament cu două camere costă începând cu 135.000 euro, fără TVA, iar cel cu trei camere – 205.000 euro, preț tot fără TVA inclus. 

S-au investit mulți bani în imobiliarele din Mamaia Nord și nu am nicio îndoială că se vor investi în continuare. Așa cum arată, stațiunea pare un paradis al libertarienilor, al acelor oameni care cred că dacă statul e cât mai puțin prezent într-o societate, e cu atât mai bine.

Eu le urez succes să caute un loc unde să stea la umbră când ajung prin Mamaia Nord, la 40 de grade afară.  

Aș fi jurat că autoritatea nu există deloc în această localitate, dacă nu aș fi găsit în parbriz o amendă pentru parcare interzisă. Îmi lăsasem mașina într-un loc nepermis (alături de alte sute de turiști), nu din alt motiv decât acela că pur și simplu nu există locuri de parcare suficiente pentru cei care se cazează în Mamaia Nord.

Spațiul este atât de strâns exploatat încât nici căi de acces către locurile de cazare nu prea există: trebuie să te strecori cu valizele printre oameni îmbrăcați în slip, la piscină, sau printre mesele din restaurante.

Promenada se termină brusc în clubul „Shut-up, beach!”. Ca să treci dincolo, spre sudul stațiunii, trebuie să o iei pe plajă sau printre blocuri. 

Cu toate inconvenientele, multora le place să-și facă vacanțele aici. În lunile de vârf, gradul de ocupare din Mamaia Nord se apropie binișor de sută la sută. Turismul de succes nu se încurcă în detalii.

Dar nu toată lumea este fericită

Mergând printre blocuri, cu ochii după clădiri care mai de care mai „speciale”, într-o dezordine pe care nu am văzut-o nici măcar în Militari Residence de lângă București, am remarcat la un moment dat o casă pe care era afișat un banner uriaș: „Opriți construcțiile abuzive!”. Vila era încadrată de două clădiri înalte, Ștefan Building și Alezzi, iar în față avea o parcare. 

Proprietarii nu erau acasă, dar am aflat de la vecini povestea bannerului – manifest. Casa fusese construită între 2015 și 2017, iar la vremea respectivă regimul de înălțime aprobat în zonă era de P+2. În 2022, printr-o hotărâre a Consiliului Local din Năvodari, regimul s-a schimbat la P+10. În multe situații, a ajuns și la P+12.

„Când au terminat casa, în jurul lor nu exista nimic, doar blocurile cu 3 etaje din spate. Oamenii aveau vedere la mare și o priveliște frumoasă”, mi-a spus unul dintre vecini. 

Familia care a construit casa consideră că a fost încălcată legea, atâta vreme cât schimbarea regimului de înălțime s-a făcut fără înștiințarea celor care aveau deja construcții în zonă, așa că au acționat primăria în judecată, iar procesul este în curs.

Dezvoltarea imobiliară nu se va opri aici: se vor construi blocuri chiar și în parcarea din față, astfel încât vila va fi încercuită aproape complet, mi-au mai explicat vecinii. 

Întrebat de mai multe ori de ce a lăsat clădiri atât de înalte pe malul mării, primarul a explicat, de exemplu într-un interviu pentru Focus Press, că PUZ-ul care a permis ridicarea construcțiilor cu multe etaje din Mamaia Nord nu a fost adoptat în mandatul său.

„Eram și eu consilier. Am înțeles atunci cum a gândit proiectantul și cum a înțeles întregul Consiliu Local acel P.U.Z. în zona malului mării. (…) toată lumea știe că toate documentele de primărie pleacă spre Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC)”, a explicat Florin Chelaru.

Dacă citești presa, descoperi că ilegalitățile din Mamaia Nord sunt mai dese decât firele de nisip fin, invocate de primar.

Publicația Recorder a aflat că firma Nordis avea autorizație pentru două clădiri cu 9 etaje, dar în realitate le-a construit cu 12 niveluri. Din calculele făcute de Recorder reiese că, din această diferență, firma lui Vladimir Ciorbă a obținut un câștig suplimentar de cel puțin 12 milioane de euro. 

Zeci de autorizații de construcții emise ilegal și sute de nereguli făcute de rechinii imobiliari au fost constatate de Prefectura Constanța, scrie și într-un articol publicat de Dobrogea Live, în 2023.

Aceeași publicație a remarcat și faptul că averea polițistului local responsabil cu disciplina în construcții de la primăria din Năvodari a crescut de la an la an, concomitent cu explozia imobiliară din Mamaia Nord.

Uneori, miroase a fecale la malul mării, relatează tot presa locală. Am fost asigurat însă de localnicii cu care am stat de vorbă că există canalizare și, în plus, mai vine și vidanja care se asigură că sunt desfundate toate scurgerile. 

„Știți cum sunt turiștii, mai aruncă pamperși în toalete”, mi-a explicat un localnic, care s-a recomandat Răducu. În 2019, el a plătit 140.000 de euro pe un apartament cu trei camere în Mamaia Nord. De atunci locuiește aici și spune că mari probleme nu a avut, doar presiunea apei potabile este uneori prea mică, așa că și-a cumpărat un rezervor în apartament. 

Domnul Răducu m-a lămurit și de ce am auzit atât de des limbile rusă și ucraineană vorbite în jurul meu: mulți ucraineni, fugiți de război, și-au închiriat apartamente în Mamaia Nord și trăiesc aici. 

Rezultatul sondajului despre burse

În ediția trecută a newsletter-ului „Rațiunea, înapoi!” am lansat și întrebarea „Plătește România prea multe burse pentru elevi?”

57,8 % dintre cei care au răspuns au optat pentru varianta „Da, este bine că se va reduce numărul acestora”, în timp ce 42,2% au ales „Nu, Guvernul ar trebui să taie alte cheltuieli, nu bursele”.

Au fost și foarte multe mesaje trimise, am selectat două dintre acestea:

„Poate se găsesc alte posibilități de a finanța bursele din alte bugete, regionale, locale, etc., sau se pot intersecta cu cheltuielile altor ministere acolo unde s-ar potrivi, ca de exemplu bursele pentru competiții sportive, bursele tehnologice, așa poate se pot păstra cât mai multe.

În orice caz, să se facă studiu de impact mai întâi și poate și un proiect pilot, să se evalueze avantajele și dezvantajele a ce a fost până acum, și să se comunice transparent cu societatea largă și cei implicați. Așa, sigur se va ajunge la o soluție cât mai bună, care dacă înseamnă și reduceri, se pot face pe o perioadă definită, ca apoi să se re-evalueze”, a scris un cititor care a optat pentru a doua variantă de răspuns.

„Într-o lume ideală ar fi bani pentru toate – burse, salarii, pensii, cercetare, armată, sănătate… Bursele ar fi mai bine înlocuite de o masă caldă, de manuale și cursuri interactive, de autobuze școlare către școli, de after school, de clase de maxim 15 elevi în care chiar se urmărește individual elevul și se personalizează predarea nivelului său, nu doar declarativ. Adică nu aruncați cu bani spre a mitui copilul, așa cum faceți cu pensiile și salariile, bugetarilor. Ci oferiți servicii de educație ce merită utilizate”, și-a motivat opțiunea altcineva, care a optat pentru varianta „da, este bine că se va reduce numărul acestora”.

PUZZLE: Bolojan, acuzat că ar fi primit o sinecură în 2007

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului l-a acuzat pe Ilie Bolojan că în 2007, când era secretar general al Guvernului Tăriceanu, a încasat 73.935 lei în calitate de membru al al Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări al EximBank.

„La un salariu mediu net lunar de 1.042 lei în acel an, această sumă echivalează cu 71 de salarii medii lunare, adică un venit considerabil, care se încadrează perfect în definiția unei sinecuri”, scrie într-un comunicat al Sindicatului.

Biroul de presă al Guvernului a transmis un punct de vedere la aceste acuzații în care a precizat că „ceea ce contează cu adevărat într-o funcție publică este ceea ce faci cât timp o ocupi, în raport cu remunerația primită. Asta face diferența dintre o sinecură și o responsabilitate asumată”. 

Cu alte cuvinte, Bolojan a muncit pentru banii primiți.

Dacă tot a venit vorba de EximBank, publicația de investigații Snoop.ro a descoperit că șeful băncii, Traian Halalai, a fost filmat în cluburi din Saint-Tropez, în timpul scandalului despre sediul închiriat de la un privat cu preț dublu.

Guvernul și-a asumat ieri răspunderea în fața Parlamentului pentru pachetul de măsuri fiscale care prevede majorări de taxe, cea mai importantă fiind creșterea TVA de la 19% la 21%, de la 1 august, precum și înghețarea pensiilor și salariilor în sectorul public în anul 2026. În fața Parlamentului  au avut loc mai multe proteste organizate de sindicatele din educație și sănătate, iar Opoziția a anunțat moțiune de cenzură.

O veste bună ar fi aceea că subvenția pentru partide se va reduce cu 40% față de nivelul anului 2024. Vestea mai puțin bună este că reducerea se aplică din 2026, deși partidele au promis că o fac din 2025.

Indiferent de măsurile luate, România este deja în recesiune economică, lucru pe care-l semnalează jurnalistul Cristian Grosu, într-un articol din Curs de Guvernare.

„Rusia produce de patru ori mai multă muniție decât tot NATO”

Mark Rutte, secretarul general al NATO, a acordat un interviu – eveniment pentru publicația New York Times, în care a spus câteva lucruri îngrijorătoare. De exemplu că „Rusia produce de trei ori mai multă muniție în trei luni decât tot NATO într-un an”.

„Acest lucru este nesustenabil, dar rușii colaborează cu nord-coreenii, cu chinezii și iranienii, cu mullahii, în acest război de agresiune neprovocat împotriva Ucrainei”, a adăugat Rutte. 

Secretarul general al NATO a mai sugerat că China ar putea folosi Rusia pentru a distrage atenţia SUA în Europa, astfel încât să se poată concentra pe capturarea Taiwanului. Rutte consideră că americanii şi europenii nu ar trebui să fie „naivi în această privinţă”.

Ieșite din gura secretarului general NATO, afirmațiile de mai sus au o greutate deosebită. Și le iau ca atare.

Pe curând,

Gabriel Bejan

Aceasta este o ediție completă a newsletterului „Rațiunea, înapoi”. Dacă v-a plăcut și doriți să primiți următoarele ediții, vă puteți abona aici: