„Un mesaj pentru UE”: Xi Jinping ajunge miercuri în Ungaria lui Viktor Orban, cea mai bună prietenă a Chinei din Uniunea Europeană

Numeroase proiecte de fabrici, investiții de miliarde de euro și același tip de legături cu Rusia: sub conducerea lui Viktor Orban, Ungaria s-a apropiat și mai mult de China, distanțându-se de restul UE, scrie France Presse, în condițiile în care Xi Jinping este așteptat miercuri seară la Budapesta.

Aceasta este a treia etapă – și ultima – a turneului european al președintelui chinez, care a fost zilele trecute în Serbia și în Franța, unde Xi Jinping s-a întâlnit cu Emmanuel Macron. Mai multe despre Mizele vizitei lui Xi Jinping în trei state europene, aici.

„O vizită istorică”, a spus ministrul ungar de externe Peter Szijjarto despre venirea lui Xi la Budapesta, subliniind că țara lui nu a mai fost onorată de un președinte chinez de două decenii.

Și, spre deosebire de fermitatea de care au dat dovadă europenii în condițiile tensiunilor comerciale tot mai mari pe relația cu China și a criticilor la adresa poziției Beijingului în privința războiului din Ucraina, Xi Jinping sosește pe un teren deja cucerit, scrie AFP.

Vizita lui Xi în Ungaria, un mesaj pentru UE

„El trimite un mesaj către Uniunea Europeană” alegând să viziteze Ungaria, „ultima țară ce este în mod deschis pro-China” dintre cele 27, a declarat pentru AFP Tamas Matura, profesor asociat la Universitatea Corvinus.

Pentru Viktor Orban, acesta este un „succes diplomatic”, rezultatul politicii sale de deschidere către Est: de la venirea la putere în 2010, el a lansat o ofensivă de apropiere. Și, în timp ce Bruxelles-ul s-a distanțat de Beijing, el a stabilit legături mai strânse, refuzând să intre în confruntarea ideologică a celor două „blocuri”.

Contrar strategiei de reducere a riscurilor abordată de restul Europei în relația cu China, Ungaria a întins covorul roșu pentru această superputere asiatică, care a devenit anul trecut cel mai mare investitor în țară.

„Relația bilaterală solidă inspiră încredere companiilor chineze, care nu se tem de evoluții politice neplăcute care să le perturbe afacerile”, a explicat politologul Yan Xuetong, de la prestigioasa Universitate Tsinghua, care a fost recent la Budapesta.

Mega-fabrici, împrumuturi, căi ferate de mare viteză

În pofida dimensiunilor sale reduse (are doar 9,6 milioane de locuitori), Ungaria a consemnat un val de investiții începând cu 2022, în special în domeniul automobilelor electrice și al bateriilor.

Peste tot apar fabrici într-un ritm impresionant: gigantul CATL construiește o mega-fabrică lângă Debrecen (est), în timp ce BYD va produce vehicule la Szeged (sud) începând de anul viitor. Potrivit guvernului, proiectele actuale vor fi de aproximativ 15 miliarde de euro.

La schimb, companiile chinezești beneficiază de scutiri de taxe, subvenții pentru infrastructură și oferte de locuri de muncă pentru lucrătorii lor.

Ungaria a primit, de asemenea, împrumuturi de la Beijing în cadrul programului „Noile Drumuri ale Mătăsii”, cunoscut sub numele de „Belt and Road”. O linie de cale ferată de mare viteză urmează să fie construită între Budapesta și Belgrad, deși proiectul este în întârziere.

Cooperarea se extinde în toate direcțiile: Budapesta a cumpărat vaccinuri chinezești împotriva Covid-19, a promis că va găzdui primul campus chinezesc din UE și a semnat recent un controversat pact de securitate care autorizează patrularea poliției chineze pe teritoriul ungar.

Acest lucru a stârnit îngrijorări în rândul opoziției, care denunță lipsa de transparență în jurul contractelor, impactul asupra mediului al fabricilor de baterii și corupția, construcțiile îmbogățind, potrivit lor, „cercul lui Orban”.

Ungaria s-a dovedit „utilă” pentru Beijing

Dincolo de legăturile sale economice, Tamas Matura subliniază că Ungaria s-a dovedit „utilă” pentru Beijing. Criticat în mod regulat de partenerii săi occidentali pentru înclinațiile sale autoritare, Viktor Orban și-a folosit în mai multe rânduri dreptul de veto pentru a bloca sau a atenua declarațiile critice ale UE la adresa Chinei, în special pe tema drepturilor omului.

O logică ce s-ar putea aplica și în cazul NATO, spune Matej Simalcik, de la Institutul Central European pentru Studii Asiatice din Slovacia. Ungaria, care este membră a Alianței din 1999, se deosebește de partenerii săi prin faptul că denunță „febra războiului” și cere o încetare a focului.

„Suntem în acord absolut” cu China în chestiunea ucraineană, a insistat Peter Szijjarto. Beijingul se prezintă ca o parte neutră și solicită în mod regulat o soluție politică pentru a pune capăt luptelor din Ucraina, rămânând în același timp apropiat de Kremlin. Ca și Budapesta, mai scrie France Presse.