„Un paradox revoltător”: România vrea să fie hub energetic regional, dar peste 11.600 de români nu au curent electric / „Harta României fără lumină”

România visează să devină hub energetic regional, dar mii de oameni încă aprind lumânarea în propriile case, se arată într-o analiză a Asociației Energia Inteligentă. În UE, eradicarea sărăciei energetice este o prioritate, însă România nu a atras niciun ban european pentru electrificarea locuințelor izolate. În plus, acești oameni nu pot primi panouri solare de la stat prin PNRR, întrucât criteriile de eligibilitate presupun existența unei instalații electrice.

„Copii care învață la lumina unei lămpi cu gaz sau a lanternelor, bătrâni singuri și familii nevoiașe care trăiesc în întuneric – aceasta e realitatea ignorată. Peste 5.000 de gospodării nu au nici astăzi acces la electricitate – un eșec de guvernare prelungit. Cum poate o țară care vrea să exporte energie în regiune să lase proprii cetățeni în întuneric?

În timp ce Europa înaintează rapid spre tehnologii inovatoare – de la surse regenerabile la digitalizare și inteligență artificială –, România rămâne cu gospodării aflate încă în întuneric, ca în urmă cu un secol. În peste 30 de ani de promisiuni, autoritățile nu și-au îndeplinit obligația constituțională și morală de a aduce lumină în fiecare casă”, potrivit organizației.

Peste 11.000 de români nu au acces la rețeaua electrică

Asociația Energia Inteligentă a lansat, în vara anului 2021, proiectul „Energie pentru viață” cu scopul de a trage un semnal de alarmă privind sărăcia energetică extremă din România. În 2024, cu sprijinul Ministerului Energiei, asociația a realizat primul Registru Electronic Național al Gospodăriilor fără Energie Electrică (RENGEER).

Inventarierea a scos la lumină faptul că în România există 5.494 de locuințe neracordate, în care trăiesc peste 11.600 de oameni – dintre care aproape jumătate sunt copii minori.

Majoritatea locuințelor se află în zone montane izolate, fără șanse concrete de a fi racordate la rețeaua de energie electrică.

Datele culese de Asociația Energia Inteligentă indică faptul că 87% dintre casele fără energie electrică nu au cadastru, ceea ce face și mai dificilă o soluție instituțională.

În plus, 64% dintre locuitorii acestor gospodării au venituri sub nivelul minim pe economie, ceea ce înseamnă că, chiar dacă ar fi racordați la rețea, mulți nu și-ar permite să plătească energia consumată.

Situația este complicată și de accesul dificil în 53% dintre cazuri, iar pentru 10% dintre locuințe nu există drumuri de acces. Pentru toți aceștia, cea mai la îndemână soluție o reprezintă sistemele fotovoltaice – care le pot asigura energia gratuită a soarelui.

În cele zece etape derulate până acum prin proiectul „Energie pentru viață”, Asociația Energia Inteligentă a reușit, cu sprijinul partenerilor din societatea civilă, să electrifice prin instalarea de sisteme fotovoltaice (panouri plus baterii) un număr total de 71 de gospodării din 35 de cătune situate în opt județe: Alba, Harghita, Vrancea, Bistrița Năsăud, Cluj, Mureș, Hunedoara, Buzău. „Însă aceasta e doar o picătură de lumină într-un ocean de întuneric”, spune ONG-ul.

Cum arată „harta României fără lumină”

Așa cum arată harta României fără lumină, realizată de Asociația Energia Inteligentă, doar în județul Satu Mare există 585 de locuințe fără electricitate.

Urmează în top Bistrița-Năsăud (543 de locuințe), Harghita (468), Covasna (365) și Suceava (358).

„Pentru guvernanți, aceste cifre pot părea simple statistici. În realitate, fiecare număr ascunde tot atâtea povești dure de viață: copii din mediul rural care învață la lumina lumânării și nu pot folosi un laptop în era digitalizării; familii care nu au frigider, radio, televizor sau acces la internet; oameni care nu își pot încărca telefonul pentru a apela la servicii de urgență precum ambulanța; bătrâni care trăiesc fără posibilitatea de a folosi aparate medicale de bază”.

În UE, lupta împotriva sărăciei energetice este o prioritate

Asociația amintește că Uniunea Europeană tratează accesul la energie nu doar ca pe o chestiune economică, ci ca pe un drept fundamental al cetățenilor. În viziunea europeană, lupta împotriva sărăciei energetice este o prioritate, iar statele membre au obligația să adopte politici care să asigure echitatea socială, astfel încât beneficiile tranziției verzi să ajungă inclusiv la cei mai vulnerabili. Prin Pactul Verde European (Green Deal) și strategia REPowerEU, Bruxelles-ul a stabilit obiective clare: o tranziție către o energie curată și accesibilă pentru toți și asigurarea că nimeni nu este lăsat în urmă („Leave no one behind”).

Inclusiv prin viitorul Pachet de Energie pentru Cetățeni care va fi lansat în curând de Comisia Europeană, Executivul de la Bruxelles subliniază că „o tranziție energetică justă îi implică și îi sprijină pe toți cetățenii, indiferent unde locuiesc sau cât câștigă”.

Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat în comun de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie la 17 noiembrie 2017, și Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă (ODD) ale ONU, adoptate în 2015, includ energia printre serviciile esențiale pe care toată lumea are dreptul de a le accesa.

„Pentru persoanele aflate într-o situație dificilă, trebuie să existe un sprijin pentru accesul la aceste servicii”, se menționează în Recomandarea Comisiei Europene din 20 octombrie 2023 privind sărăcia energetică.

Românii din locuințele izolate nu au fost incluși pe lista beneficiarilor eligibili pentru panouri solare din PNRR

Deși România a avut la dispoziție fonduri europene fără precedent, autoritățile nu au inclus electrificarea completă a țării în niciun program major de finanțare, nici măcar în PNRR sau în Fondul pentru Modernizare.

Astfel, România a ratat probabil cea mai mare șansă de a corecta una dintre cele mai grave inechități sociale: lipsa accesului la electricitate pentru mii de familii.

Numai prin REPowerEU – PNRR au fost alocate peste 610 milioane de euro pentru vouchere destinate instalării de panouri solare și sisteme de stocare în gospodării. Apelul în valoare 300 milioane euro pentru instalarea de panouri solare și baterii (Investiția 4A) era destinat exclusiv gospodăriilor vulnerabile – un pas important, dar care a ocolit exact comunitățile aflate pe întuneric.

„Așadar, iată un paradox revoltător: programele destinate consumatorilor vulnerabili nu ajung la cei mai săraci dintre români – oamenii care trăiesc efectiv fără electricitate”, mai arată asociația.

Aceasta deoarece criteriile de eligibilitate presupun existența unei instalații electrice, a unei prize de pământ sau a unui audit energetic, condiții imposibil de îndeplinit pentru gospodăriile aflate pe întuneric.

Totodată, aceste locuințe nu au prezentat interes în primul rând din cauza faptului că accesul la ele este dificil, ceea ce a redus atractivitatea lor pentru firmele instalatoare.

În plus, potrivit organizației, lista oficială a consumatorilor vulnerabili, singura în baza căreia un consumator poate să acceseze cei 10.000 de euro, este în mare măsură eronată. Mulți dintre așa-zișii consumatori vulnerabili de energie sunt consumatori care nu sunt nici pe departe săraci sau nu se găsesc în situația de a nu-și putea plăti facturile.

„Cei debranșați sau cei care nu au fost niciodată racordați la rețea rămân invizibili pentru stat. Astfel, ajutoarele merg la vulnerabilii „greșiți”, iar cei mai afectați continuă să fie lăsați deoparte”.