Un proiect de țară îmbătrânită
De decenii vorbim despre faimosul proiect de țară pe care România nu-l are nici măcar astăzi. Acel proiect care ar fi dus la o dezvoltare echilibrată a țării și la creșterea profilului ei regional, scrie economistul Radu Crăciun, într-o opinie publicată pe blogul personal.
„Din păcate, fereastra de oportunitate se închide încet, iar România trebuie să se gândească acum nu la proiectul de țară pe care trebuia să-l livreze acum mult timp, ci la un cu totul alt proiect de țară: proiectul de țară îmbătrânită”, consideră Crăciun, care are o experiență de peste 20 de ani în domeniul piețelor financiare.
El atrage atenția că „apropierea decrețeilor (de 2,5 ori mai numeroși decât media unei generații) de vârsta de pensionare va avea un impact major asupra societății, iar abordarea acestei provocări va necesita asumarea responsabilității de către întreaga societate, nu doar de către cei care ne conduc”.
„Este vorba de asigurarea veniturilor celor în vârstă, schimbarea atitudinii societății față de seniori și pregătirea logistică a societății pentru îmbătrânirea rapidă”.
România va deveni o țară bătrână înainte de a fi o țară bogată, mai scrie Radu Crăciun, adăugând că valul de pensionari care se apropie nu va prăbuși sistemul public de pensii.
„Impactul social și politic ar fi mult prea devastator pentru ca așa ceva să fie permis. Însă, prețul plătit pentru scăparea de sub control a deficitului bugetului de asigurări sociale va fi erodarea fondurilor din buget alocate pentru investiții/dezvoltare, pentru apărare, pentru educație și din alte capitole. Într-un caz mai degrabă extrem, ar putea duce la creșterea inflației prin tipărirea de bani”, explică economistul.
În privința schimbării atitudinii societății față de seniori, Crăciun pornește de la ipoteza imaginii publice standard pe care o au azi seniorii: oameni săraci, izolați și marginalizați.
„Este o imagine care îi dezavantajează prin prejudecățile pe care le întreține și care nu face decât să amplifice un cerc vicios de excludere, izolare, sărăcie și, în final, de demoralizare. Toate studiile arată că, de fapt, cheia unei bătrâneți de calitate stă în direcția total opusă: în integrarea lor în societate, sprijinind cultivarea și întreținerea relațiilor sociale, menținerea unei vieți active sau semi-active care să îi stimuleze fizic și intelectual”, scrie el pe blogul personal.
Reevaluarea vârstei de pensionare
„Adevărul politic incomod este că tendințele demografice ale României o vor aduce în acest deceniu în rândul țărilor cele mai bătrâne din Europa, iar acest proces va obliga și România să reevalueze vârsta de pensionare, așa cum alte țări vest europene deja au făcut-o. Și da, ideal ar fi ca vârsta de pensionare să fie strâns legată doar de speranța de viață la pensionare (nu la naștere!). În realitate însă, și putința economiei de a susține un număr mare de pensionari va juca un rol determinant în stabilirea în viitor a vârstei de pensionare. Deci întrebarea nu este „dacă”, ci „când” va crește vârsta de pensionare”, continuă economistul.
Pregătirea logistică a societății pentru îmbătrânirea rapidă
Ar fi o eroare – spune Radu Crăciun – să considerăm că sustenabilitatea unei societăți îmbătrânite ține doar de bani. Acesta este un lucru adevărat atunci când vine vorba de pensiile publice. Ceea ce însă se pierde de multe ori din vedere este că o societate îmbătrânită va avea nevoie nu doar de sume mai mari alocate pentru pensii, dar și de resurse suplimentare alocate pentru îngrijiri de sănătate sau paleative. Iar îngrijirea medicală, pe lângă bani, mai necesită oameni specializați și infrastructură medicală sau de asistență.
Accelerarea îmbătrânirii României este o certitudine. „Mai mult, știm și ritmul și orizontul de timp în care ea se va întâmpla. Aici nu mai e vorba de previziuni economice estimative, ci de unele care se pot face cu exactitate. În aceste condiții, studierea impactului economic, social și politic al îmbătrânirii populației este esențială pentru evaluarea tuturor consecințelor și soluțiilor posibile. În rândurile de mai sus am expus doar o parte din provocările care ne așteaptă și soluțiile la îndemână. Ele, de fapt, sunt cu mult mai multe”, conchide economistul citat.
INTERVIURILE HotNews.ro