Un sfert dintre alegătorii români sunt pensionari. Să începem să ne obișnuim cu asta
La alegerile din 1992, primul an din care Statistica a oferit date privind populația, ponderea pensionarilor în totalul votanților nu trecea de 10%. Acum, pensionarii sunt o adevărată mașină de vot – un sfert din cei de pe listele Autorității Electorale Permanente au peste 65 de ani.
Guvernul tocmai a mărit pensiile cu 26%, iar potrivit premierului Marcel Ciolacu efortul bugetar este de aproximativ 800 de milioane de lei.
Peste câțiva ani, efortul statului cu plata pensiilor și a cheltuielilor medicale va crește mult mai mult. Problema devine și mai serioasă după 2030, când se va pensiona o categorie importantă – „decrețeii”.
Îmbătrânirea populației are consecințe economice semnificative: încetinirea economiei, creșterea cheltuielilor cu sănătatea și pensiile, dar creează o nișă de piață care va crește: cea a serviciilor medicale. Pe scurt, pe baza calculelor Comisiei Europene, peste 20 de ani ne vom apropia de un milion de pensionari suplimentar, iar bugetul va aloca de 5 ori mai mulți bani decât în prezent.
Îmbătrânirea rapidă și creșterea economică mai lentă vin la pachet în economii precum cea a României
O altă ecuație de rezolvat ține de faptul că în țările sărace trebuie să te gândești la timp care va fi nivelul pensiei și să începi să pui bani deoparte mai din tinerețe.
„Convingerea noastră este că lumea se va schimba. De la o lume deflaționistă, la una puternic inflaționistă”, spun Charles Goodhart și Manoj Pradhan, autorii uneia din cele mai citite cărți pe teme demografice: „Marea inversare demografică”, apărută în 2020.
Raportul de dependență demografică, adică raportul dintre numărul persoanelor de vârstă „dependentă” (persoane sub 15 ani şi de peste 64 ani) şi populația în vârstă de muncă (15-64 ani) exprimat la 100 de persoane a ajuns la 56,8 persoane tinere și vârstnice la 100 de persoane adulte. Acum 5 ani, abia trecea de pragul de 50 de „dependenți” la 100 de adulți.
Mai simplu, deteriorarea raportului de dependență este în general inflaționistă, deoarece angajații produc mai mult decât consumă, în timp ce persoanele dependente consumă, dar nu produc.
Înrăutățirea bruscă a ratelor de dependență înseamnă că numărul persoanelor dependente care consumă, dar nu produc îl va depăși pe cel al salariaților care generează venituri. Rezultatul inevitabil va fi inflația, spun cei doi autori.
„Seniorii reprezintă o puternică mașină de vot care se prezintă la urne în proporție mai mare decât tinerii”
Deocamdată nu este clar de unde vor veni resursele care le vor permite bătrânilor să consume după pensionare.
Există trei variante, spun cei doi economiști: Prima ar fi creșterea vârstei de pensionare. A doua ar fi ca angajații să-și finanțeze propria pensie economisind mai mult. Deși e foarte dificil la 25 de ani să te gândești cum te vei descurca la 85 de ani și ce nevoie vei avea atunci. Iar al treilea canal ar fi ca statul să impoziteze mai mult lucrătorii și să folosească acei bani pentru a-i transfera către bătrâni – atât pentru asistență medicală, cât și pentru pensii.
Cei doi autori mizează pe ultimul scenariu și explică și de ce: „În primul rând, pensiile persoanelor în vârstă au fost în general protejate de guverne. Apoi, seniorii reprezintă o puternică mașină de vot care se prezintă la urne în proporție mai mare decât tinerii. Ponderea în creștere a alegătorilor în vârstă în cadrul electoratului este un solid argument pentru creșterea pensiilor. Promisiunile de menținere sau creștere a pensiilor au reprezentat adesea o parte semnificativă a manifestelor partidelor politice populiste, de exemplu în Italia în 2018”.
Inegalitatea și sărăcia sunt uriașe, iar asta se speculează politic la maxim
Dacă eliminăm milionarii în lei (circa 60.000 de români au depozite bancare de cel puțin 1 mil. lei), restul populației abia dacă are 2.000 de euro puși la saltea, spune Florian Neagu, director al Direcției de Stabilitate Financiară din BNR. Polarizarea e de unu la 100, afirmă Neagu.
- „Avem niște probleme cu capitalul uman. Trei, mai precis: Prima, că suntem tot mai puțini – avem o scădere a populației de circa un milion de persoane între cele două recensăminte (2011-2021). A doua, că suntem tot mai bătrâni. Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat foarte mult, cu 20 de puncte procentuale, de la 101% la 121%, cât e în prezent. Iar al treilea lucru este legat de educație, unde, deși nivelul în ultimul deceniu s-a îmbunătățit semnificativ, în continuare suntem pe ultimul loc în ierarhia europeană. Pe scurt, suntem tot mai puțini, tot mai bătrâni și cu grad de educație relativ modest, ceea ce constituie o vulnerabilitate a capitalului uman al acestei țări. Această vulnerabilitate va avea o implicație asupra stabilității financiare. Nu azi, nu mâine, dar în 10-20 de ani vom ajunge să o decontăm”.
Când sunt întrebați de ce nu au conturi curente la bănci, cei mai mulți români – 42% – spun că nu au bani suficienți, explică Neagu.
Creșterea inegalității sociale este speculată de partidele populiste- de stânga sau de dreapta, după caz. Exemplele sunt ușor de dat: Trump în America, Brexit în Marea Britanie, Liga Nordului în Italia, Rassemblement National în Franța, AFD în Germania, Orban în Ungaria, Drept și justiție în Polonia.
Cum gestionează alte țări problema seniorilor și a pensiilor
Pe măsură ce populația lumii îmbătrânește, națiunile se pregătesc pentru o schimbare radicală.
Odată cu scăderea ratei natalității și creșterea speranței de viață în ultimele decenii, populația de 65 de ani și peste a lumii o depășește pe cea sub 5 ani, iar în 2065 o va depăși și pe cea sub 15 ani, potrivit Națiunilor Unite.
Unii se referă la schimbarea demografică ca la un „tsunami de argint”, un termen care echivalează îmbătrânirea populației cu un dezastru natural. Însă, în timp ce longevitatea creează presiuni asupra instituțiilor, de la pensii la familie, țările care se uită puțin la ce le așteaptă în viitor vor găsi probabil soluții mai bune.
„Avem nevoie de noi modele, noi politici și noi instituții creative pentru a conecta persoanele în vârstă la societate”, spune Marc Freedman, fondatorul CoGenerate, o organizație nonprofit care lucrează pentru a reduce fracturile generaționale.
Unele state, precum Finlanda, recrutează adulți în vârstă pentru a servi ca bunici „surogat”. În Finlanda, există aproximativ 830 de bunici „surogat” – bătrâni care își oferă timpul voluntar cu copiii în biblioteci, creșe și școli. Această practică are două scopuri. Ajută la calmarea epidemiei de singurătate în rândul vârstnicilor și îi ajută pe copiii care trăiesc departe de bunici (sau nu au deloc) să formeze legături multigeneraționale semnificative cu adulții în vârstă.
Alte programe guvernamentale încurajează sau solicită lucrătorilor să economisească mai mult pentru viitor. Unul dintre cele mai ambițioase programe este din Singapore, care renovează un cartier dens populat pentru a încuraja integrarea intergenerațională și rezolvarea problemelor.
Tabloul de bord al economiilor pentru pensii în Danemarca
Danemarca are o soluție simplă.
În 1999, a lansat un site web numit PensionsInfo, care permite lucrătorilor să vadă, într-un singur loc, ce pensie vor avea. Site-ul permite utilizatorilor să modeleze impactul pensionării cu vârsta, iar utilizatorii care descoperă că pensia este sub obiectivul lor pot alege să economisească mai mult sau să se pensioneze mai târziu.
Planuri hibride de pensionare în Olanda
Sistemul de pensii olandez este o combinație de investiții cu plata în funcție de utilizare și investiții individuale și este construit pe trei piloni:
Pensia de stat (AOW) – Legea generală a pensiilor pentru limită de vârstă sau Algemene Ouderdomswet (AOW) se asigură că toate persoanele care au locuit în Țările de Jos între vârsta de 15 ani și vârsta de pensie au dreptul la pensia de stat atunci când ating vârsta de pensionare. Din 2022, această vârstă va depinde de speranța medie de viață. Toți rezidenții din Țările de Jos acumulează AOW în fiecare an – nu este o cerință să aibă o muncă plătită pentru a face acest lucru.
Suma pe care o primești depinde, printre altele, dacă locuiți singur sau cu un partener și este derivat din salariul minim. Este oferit de către Banca de Asigurări Sociale (SVB). SVB vă va arăta aproximativ cât de mare este AOW sau puteți solicita un calcul mai detaliat. Aceste informații sunt disponibile prin My SVB. Veți avea nevoie de un DigiD pentru a-l accesa. Pentru fiecare an în care sunteți rezident al Țărilor de Jos, obțineți 2% din pensia completă AOW. Dacă sunteți asigurat timp de 50 de ani, veți primi întreaga sumă.
Scheme colective de pensii – sunt conectate la o anumită companie sau industrie. Aceste scheme sunt gestionate de fonduri de pensii sau companii de asigurări. Angajatorii plătesc contribuții lunare la aceste fonduri în numele angajaților lor, rentabilitatea investiției plătind beneficiile atât pentru actualii pensionari, cât și pentru viitorii pensionari.
Produse de pensii individuale – sunt utilizate în principal de cei care sunt liber profesioniști sau lucrează într-un sector fără fond colectiv de pensii. Persoanele fizice cumpără și își gestionează în mod independent propriile produse sau investiții de pensii. Oricine poate achiziționa un produs în cadrul acestui al treilea pilon.
Relații intergeneraționale (Finlanda)
Cu un număr tot mai mare de oameni care trăiesc departe de familia extinsă, o organizație nonprofit din Finlanda promovează o modalitate nouă de a reuni generațiile.
Programul bunici surogat lansat în 2006 plasează adulți în vârstă în școli, biblioteci și cluburi pentru familii organizate de Liga Mannerheim pentru Protecția Copilului, care derulează programul în toată Finlanda. Voluntarii primesc instruire în teme precum importanța jocului imaginativ și lucrează, de obicei, câteva ore pe săptămână, ajutând profesorii și personalul cu orice, de la arte și meserii până la instruirea lecturii.
Dar scopul real este de a promova o relație care lipsește multora astăzi. Programul „redefinește noțiunea de familie” și oferă o modalitate de a „combate izolarea și singurătatea de ambele părți ale spectrului de vârstă”.
INTERVIURILE HotNews.ro