Universitatea Româno-Americană – o poveste despre succes, performanță și dăruire
Istoria celor 30 de ani ai Universității Româno-Americane însumează efortul celor care au avut viziune comună și care au păstrat valorile fundamentale pentru a construi o instituție de învățământ privat de prim rang în societatea românească.
Excelența în educație și inovarea sunt sărbătorite în această săptămână aniversară până pe 23 aprilie, în cadrul unor evenimente digitale la care sunt așteptați absolvenți și studenți, alături de comunitatea academică URA.
Un rol important în valorificarea experiențelor educaționale de elită, l-a avut prof. univ. dr. Ovidiu Folcuț, Președintele Senatului Universitar.
“Am avut șansa de a face parte aproape de la începuturi, din ceea ce noi, instituțional, numim ”marea familie URA”, mai exact din 1992, atunci când am devenit studentul Facultății de Relații Comerciale și Financiar-Bancare Interne și Internaționale.
După 5 ani, în 1997, am devenit absolvent al Universității Româno-Americane și licențiat al Academiei de Studii Economice deoarece, în acea perioadă examenul de finalizare a studiilor trebuia susținut într-o altă universitate acreditată. Din același an, 1997, am devenit cadru didactic al facultății pe care o absolvisem, la disciplina Comerț Internațional, ca urmare a recomandării făcute de dl. Rector fondator Ion Smedescu și dl. profesor Dumitru Miron, două persoane cărora le sunt profund recunoscător pentru toată contribuția domniilor lor la dezvoltarea mea profesională ca și cadru didactic, și nu numai.
Oricât de multe aș fi învățat ulterior, fie în cadrul stagiului de studii în Statele Unite, la James Madison University, fie în cadrul stagiului doctoral, la ASE, ”școala mea de suflet” a fost și va rămâne Universitatea Româno-Americană, acesta fiind, cel mai probabil, și unul dintre motivele pentru care m-am implicat în toți acești ani, formal sau informal, și în activitatea administrativă a universității, dincolo de cea academică.
Din octombrie 2008 am preluat responsabilitatea funcției de rector. Astfel, la vârsta de 35 de ani, după aproximativ 11 ani de activitate academică și cu doar câțiva ani de experiență managerială în domeniul educației, primeam încrederea colegilor pentru a duce mai departe visul fondatorilor universității, făcând parte dintr-o echipă de conducere minunată – la fel ca și toate echipele manageriale constituite ulterior – formată din oameni competenți și tenace, unii dintre ei chiar semnificativ mai tineri, pe de o parte, alții cu mult mai multă experiență decât mine, pe de altă parte, dar cu o coeziune și determinare greu de zdruncinat.
Anul 2008 a fost unul foarte important în evoluția universității pentru că, în două rânduri, într-un singur an, comunitatea universitară a optat pentru o strategie de dezvoltare pe termen lung a universității, bazată pe o calitate din ce în ce mai ridicată a procesului educațional, cu ajutorul unor cadre didactice foarte bine pregătite, dar cu asumarea acceptării unui număr mai redus de studenți, comparativ cu perioada anterioară, pentru ca rezultatele finale ale procesului educațional să fie cât mai relevante.
Internaționalizarea a reprezentat dintotdeauna un diferențiator important pentru Universitatea Româno-Americană. Dincolo de programele de mobilități ale studenților, cadrelor didactice sau personalului nedidactic, desfășurate în cadrul sau în afara Programului Erasmus sau a celor peste 20-30 de cursuri susținute anual de către profesorii internaționali în Campusul URA pentru o mai mare deschidere internațională, în anul 2011, au fost acreditate două programe de studii universitare de licență – International Business și Computer Science for Economics – cu predare exclusiv în limba engleză și care urmăreau să atragă preponderent studenți internaționali. Lista programelor cu predare exclusiv în limba engleză s-a completat începând cu anul 2014, cu 6 programe de studii de masterat.
Un alt element de diferențiere al Universității Româno-Americane îl reprezintă relația apropiată cu angajatorii, cu mediul de afaceri, iar în acest sens am creat câte un Consiliu Consultativ/Advisory Board pentru fiecare domeniu de studii și am încercat ca prin întâlnirile organizate să identificăm cît mai corect cerințele pieței muncii pe termen mediu și lung. Am încercat să implementăm recomandările făcute de acești angajatori, un exemplu concret fiind un curs extracurricular de ”Soft and Academic Skills” introdus ca răspuns la recomandările angajatorilor cu privire la abilitățile de tip soft-skills ale absolvenților, la modul general, nu doar cei ai universității noastre. Pe de altă parte, în același sens am organizat anual peste 50 de evenimente împreună cu și pentru angajatorii absolvenților noștri și am creat numeroase oportunități de internship la nivel național sau internațional pentru studenți, multe dintre aceste stagii fiind semnificativ mai extinse ca durată și calitate față de cerințele standardelor în domeniu.
În privința facilităților pentru studenți aș menționa că începând cu anul universitar 2015/2016, am decis să oferim burse integrale de studii (contravaloarea este egală cu echivalentul taxei de studii) pentru primii 20% dintre studenții înmatriculați la fiecare program de studii și formă de învățământ, la nivel de studii universitare de licență și, respectiv, pentru primii 10% dintre studenții de la nivel de studii de masterat. Pentru a-și putea păstra bursa de studii în anii următori sau pentru a o putea câștiga, după caz, studenții trebuie ca, pe lângă obținerea unor rezultate academice foarte bune, să participe în fiecare semestru cu o lucrare de cercetare la sesiunile de comunicări, dar și la minim un curs cu profesor internațional și cel puțin 3 activități extracurriculare (inclusiv acțiuni de voluntariat).
Personal, am considerat întotdeauna că avem datoria morală de a duce mai departe acest vis și mi-aș dori ca fiecare dintre noi să putem lăsa drept ”moștenire” o școală, sau măcar să ne aducem o modestă contribuție la bunul mers al entităților educaționale edificate de alții, și atunci, cu certitudine vom trăi într-o lume mai bună și vom avea conștiința împăcată că ne-am făcut datoria măcar noi, cei care spunem că ne-am ales din vocație, profesia de dascăl!”prof. univ. dr. Ovidiu Folcuț.
Pentru mai multe detalii accesați linkul:https://www.rau.ro/30ani/
Articol susținut de Universitatea Româno-Americană