UPDATE Cine va conduce Partidul Creștin-Democrat după era Merkel: Annegret Kramp-Karrenbauer, supranumită AKK, câștigă „la mustață“

Annegret Kramp-Karrenbauer, supranumită AKK și favorita lui Merkel, a fost aleasă noul lider al Partidului Creștin-Democrat, în cadrul convenției federale a CDU, de la Hamburg. Angela Merkel a fost prima care a felicitat-o pe succesoarea sa la conducerea partidului CDU.

CITEȘTE ȘI:Ultimul discurs al Angelei Merkel ca președinte al CDU, neobișnuit de emoționant. Testamentul său politic pentru cine îi va urma

UPDATE Annegret Kramp-Karrenbauer va fi succesoarea Angelei Merkel la șefia CDU.

Primul tur de scrutin nu a adus un câștigător absolut, la alegerile pentru președinția Partidului Creștin/Democrat din Germania. În al doilea tur au intrat Annegret Kramp-Karrenbauer (AKK) și Friedrich Merz. 999 de delegați si-au dat voturile, toate au fost validate, Nu au existat abțineri. Rezultate în primul tur de scrutin: 450 voturi pentru Annegret Kramp-Karrenbauer, 392 voturi pentru Friedrich Merz, 157 voturi pentru Jens Spahn

Rezultate în al doilea tur, finale: AKK – 517 voturi (51,7%), Merz 482 voturi (48,2%).

UPDATE: Cei trei candidați iau cuvântul. Discursul AKK este liber, angajat, construit în jurul unui cuvânt: “curaj”. Lumea are nevoie de un CDU puternic, ca ultimul mare partid popular din Europa. Ca teme centrale, ea pune accentual pe digitalizare, cercetare, mai multe cadre didactice și mai puțină birocrație. Ea dorește să pună capăt disensiunilor in partid, delimitându-se totodată de centralismul deciziilor din vremea lui Merkel.

Discursul lui Merz este mai puțin vocal și susținut de manuscris. El o laudă în mod repetat pe Angela Merkel, mai cu seamă în poziția sa fermă, europeană, față de SUA. Vrea o distanțare mai precisă a CDU față de politica SPD, o “agendă a celor harnici”, o schimbare de strategie în politică socială. El atinge și tema migrației, spunând însă că întărirea AfD este “insuportabilă”.

Spahn pare a fi conștient de lipsa sa de șanse în a fi ales președinte al CDU, menționând faptul că i s-a spus că mai are “mult timp” la dispoziție pentru așa ceva. Cel mai important lucru pentru el este apărarea drepturilor egale și a libertăților minorităților, puse în pericol de “moraliștii de stânga”, de populiștii de dreapta și de fundamentaliști.

–––––––––

Lucrările congresului au început la ora 10.30. La ora 11.20, a început discursul liderului CDU, Angela Merkel, iar în jurul orei 14.00 începe alegerea conducerii partidului, cu o rundă introductivă, de prezentare a fiecărui candidat. Este ales cel care cumuleaza mai mult de 50% din voturile valabil exprimate. Dacă nu se realizeaza acest lucru, va avea loc un al doilea scrutin, între cei doi cel mai bine plasați, lucru dezagreat, în principiu, de Merkel.

Premierul NRW, Armin Laschet, a declarat pentru ZDF în legătură cu alegerea noului președinte de partid, ca sunt de dorit oameni care „să construiască punți de legătură”. El nu a vrut să spună pentru cine va vota, însă nu crede că, după alegeri, va avea loc o schimbare de direcție în partid.

Observatorii se așteaptă la un duel între apropiata lui Merkel, Annegret Kramp-Karrenbauer, și liberalul din punct de vedere al pozițiilor sale economice, Friedrich Merz. Actualul ministru al Sănătătii, Jens Spahn, este cotat cu puține șanse.

Ministrul Economiei, Peter Altmaier, consideră că alegerea unui nou președinte al partidului CDU nu este legată de succesiunea Angelei Merkel la funcția de cancelar. „Astăzi alegem un nou lider de partid, nu alegem un candidat la cancelar „, a declarat vineri politicianul CDU, pentru radioul german. Decizia referitoare la cine va conduce cancelaria germană în viitor, va fi luată împreună cu CSU, cu aproximativ un an înainte de alegeri, „iar nimeni nu poate ști care sunt circumstanțele în viitor și cum se va vota atunci“, a precizat el.

In articolul “Trei mușchetari în primul duel public pentru președinția CDU. Merz, Spahn și AKK, plusuri și minusuri”, evidențiam o serie de caracteristici politice ale celor trei candidați. Reiau cateva dintre ele, cu privire la primii doi cel mai bine plasați in sondaje.

AKK plusuri

Cunoaște partidul „pe de rost” și are o lungă experiență guvernamentală. A câștigat alegeri în Saarland pentru CDU cu 40% și a renunțat la un post bine plătit în guvernul regional, pentru a se pune în slujba partidului (2017). Știe să facă campanie electorală și cunoaște starea de spirit a membrilor CDU mai bine decât contracandidații săi. În plus, ea vrea să introducă mai multă deschidere, mai multă dezbatere și mai puține „ordine de sus” în politica de partid. Prin biografia sa (e căsătorită, are trei copii), se înscrie în linia familiei tradiționale și înțelege cu prisosință problemele zilnice ale cetățeanului de rând.

În presă germană a apărut sintagma „șerif feminin”, cu privire la AKK. Această atitudine se reflectă în fermitatea sa ca fost ministru de interne în Saarland. Ea este de părere că poliția trebuie întărită și, în acest sens, are nu doar experiență politică, ci și personală, fiul ei fiind polițist.

AKK minusuri

Replicând celor care o consideră o „mini-Merkel”, candidata de 56 de ani spune că la ea „nimic nu este mini”. În politica de imigrație, care domină încă dezbaterile cu privire la președinția CDU și, ulterior, la candidatura pentru funcția de cancelar, ea se delimitează de Merkel și spune: „Trebuie să devenim mai vocali, dar să dovedim și consecvență”. Este însă clar că, prin aducerea AKK la Berlin, Angela Merkel a vrut să mențină continuitatea și „să-și construiască” o urmașă. Însă să nu uităm că așa a pornit și Merkel, ca „eleva” lui Kohl, pentru ca, ulterior, ea să își atace șeful pentru corupție de partid și să preia pe termen lung frâiele țării, într-un mod propriu, de neconfundat.

Merz plusuri

Familia din partea mamei lui Merz este de origine franceză, el fiind căsătorit cu o directoare de tribunal și având trei copii. E un bun orator și are mulți prieteni în partid, mai ales în aripa liberală. Deși s-a retras din politică în anul 2009, o serie dintre aceștia cred că, dacă ar fi rămas, ar fi gestionat de minune politica germană post-criză. Nimeni nu știe dacă ar fi fost așa, însă un candidat cu nouă ani de abstinență politică și care se lansează într-un come-back ambițios, țintind la vârf, are un atu: acela de a înaripa speranțele într-o cotitură și, poate, într-un nou început.

Merz minusuri

Faptul că în ultimul deceniu a urmărit politica de pe canapea îl depunctează. La Lübeck, el a spus că abia acum observă ce îi lipsește, adică implicarea în politică. Declarația a stârnit în public un ironic „Oooooh“. Scandalul Blackrock, despre care am relatat în detaliu aici, pare a nu afecta în mod deosebit, până acum, șansele candidatului. Politicianul de 64 de ani, care a recunoscut pentru Bild că este milionar, e însă, în opinia unora, vulnerabil prin implicarea sa masivă și diversă în afaceri. Prin statutul social, ca și prin absenteismul sau politic din ultimul deceniu, Merz pare a rata imaginea unui „apropiat de popor“.