Vasile Ghetau, despre comportament iresponsabil față de recensământ, ticăloși și maeștri în dezinformare. De ce recensământul prefigurează întregul viitor al populației României
1. Autorecenzarea
2. Câtă populație a fost înregistrată pe județe și posibile origini ale diferențelor
3. Ce populație rezidentă ne va arăta recensământul?
4. Recensământul din anul 2022 – parte a viitorului țării
Autorecenzarea
Recensământul Populației și Locuințelor (RPL) aflat în desfășurare se află astăzi (24 martie) în a 11-a zi de recenzare prin metoda accesării de către populație a platformei de recenzare și completarea online a formularelor Persoană și Locuință. Astăzi numărul persoanelor înregistrate ajunge la 1,5 milioane. Autorecenzarea se desfășoară într-un ritm apreciat de specialiștii Institutului Național de Statistică (INS) ca fiind cel dorit pentru atingerea unei proporții ridicate a populației recenzate la sfârșitul acestei faze de auto-înregistrare, 14 martie – 15 mai. O astfel de proporție va așeza pe un făgaș extrem de favorabil desfășurarea fazei de înregistrare prin metoda tradițională – cea a vizitei recenzorului în gospodării și completarea formularelor prin interviu direct (16 mai-17 iulie). Și această fază va avea însă o mare noutate, recenzorul va completa varianta electronică a formularelor folosind tableta. El va avea stocate în tabletă harta sectorului de recensământ cu delimitarea acestuia ca străzi și număr de locuințe, însemnând și o populație aproximativă pe care va trebui să o recenzeze. În tabletă vor fi și unele informații asupra locuinței din surse administrative, ca și informații aproximative asupra numărului de persoane din locuință, pentru a facilita organizarea și munca recenzorului. Acest demers este utilizat cu prevederi foarte bine precizate în documentele legislative asupra caracteristicilor persoanei înregistrate în toate țările Uniunii Europene la recensămintele din jurul anului 2020. Mai mult, sunt unele țări în care înregistrarea populației și locuințelor s-a efectuat aproape în întregime folosind registre administrative și baze de date, completate cu doar câteva caracteristici obținute prin autorecenzare. Noi mai avem de parcurs un drum lung pentru a ajunge la astfel de proceduri și performanțe. O vom putea face la următorul recensământ daca guvernanții vor fi capabili să armonizeze și să perfecționeze tehnic numeroasele registre administrative și baze de date (unele fiind până nu de multă vreme considerate doar de ″uz intern” al ministerelor și instituțiilor centrale și locale). Norocul a venit din progresul forțat al digitalizării determinat de rigorile impuse de pandemie.
___________________________
caseta 1
Despre maeștri ai manipulării și intoxicării
Recensământul nu este lipsit de pericole. O atmosferă socială normală, fără evenimente neprevăzute de natură diferită, este cea favorabilă unei operațiuni de anvergura recensământului, operațiune care privește întreaga populație a țării. Întotdeauna vor fi oameni suspicioși, mai ales când pe rețele de socializare își fac loc oameni lipsiți de onestitate ori chiar ticăloși, maeștri în dezinformare.
Chiar în a treia zi de recenzare pe WhatsApp circula următoarele informații:
„Recensământul, în loc să încurajeze oamenii să spună câți suntem în mod real, ca să nu se mai poată falsifica statisticile și alegerile, vine cu sancțiuni contravenționale. Riști 5000 de lei dacă refuzi să spui câte locuințe nelocuite ai, câte capre, câte înțepături cu seruri experimentale ai făcut, de ce nu le-ai făcut, ce taxe și impozite nu ai plătit, de ce nu îți ții banii în bănci, ca să poată fi blocați oricând etc. Reglementarea e odioasă. Contestați-o. Nu completați nimic online – datele voastre cu caracter personal vor putea fi din nou furate/piratate online. Nu completați decât formularul tipărit, pe care vi-lprezintă un recenzor oficial abilitat. Detalii, altă dată”.
Este o înșiruire de neadevăruri flagrante, viclean și perfid prezentate. Am recunoscut stilul din alte două mesaje anti-românești ce mi-au fost semnalate de prieteni. Se vede că vin de la profesioniști ai dezinformării și manipulării, bine antrenați, cu state vechi în domeniu. Ei îndeamnă populația să nu se recenzeze online și să aștepte faza de înregistrare cu recenzor (16 mai -17 iulie), precizând că detalii asupra acestei faze vor veni altă dată.
Vom trăi și vom vedea cum se întinde murdăria lor, abjecții similare cu cele din mizeria de mai sus vor fi cu certitudine pregătite și răspândite și la înregistrarea cu recenzori. Probabil, vor cere oamenilor, printre altele, să nu spună recenzorului CNP-ul, mințind din nou cu aceeași nonșalanță și perfidie.
La recensământ nu se înregistrează venituri ale populației, conturi bancare. Se înregistrează locuințele, la toate recensămintele din Europa, ele constituind o parte importantă a bogăției naționale a țării, care trebuie cunoscută. Ceea ce contează în mod prioritar este dotarea locuinței cu echipamente electrocasnice, sistem de încălzire, gaze, alimentare cu apă și canalizare și alte dotări pentru a cunoaște condițiile de locuit ale populației. Dacă cineva și-a făcut prin trudă și sacrificii una sau două locuințe pentru a le închiria, neavând ori chiar având o altă sursă de venit, de ce ar dori s-o „ascundă”?
Datele de recensământ nu ajung la nici o autoritate fiscală, bancară, financiară, sanitară. administrativă, electorală, politică ori de creștere a caprelor. Formularul electronic devine imediat anonim, CNP-urile „… sunt înlocuite, printr-un proces ireversibil, în urma recenzării de către coduri generate în scop statistic (identificatori statistici unici) pentru a elimina complet posibilitatea identificării persoanelor recenzate” (site-ul INS, Întrebări frecvente).
Rezultatele publicate vor ajunge la toate autoritățile menționate, inclusiv la cei care se ocupă de creșterea caprelor, dacă vor fi interesați de populația țării ca și consumator.
Nu numai murdar, abject!
Pe site-ul Institutului Național de Statistică pot fi găsite toate informațiile despre recensământ și 100 de întrebări cu răspunsuri (la Întrebări frecvente) (https://www.recensamantromania.ro/).
Cred că s-ar cuveni ca presa centrală și cea locală să informeze populația asupra unor astfel de dezinformări și intoxicări, demontându-le.
O întrebare rămâne însă: ce fel de societate poate produce astfel de nemernici?
Comportament iresponsabil față de recensământ se întâlnește însă și la case mari, nu numai la nemernici. La recensământul din anul 2011 o personalitate politică importantă în acea vreme, deputat, Președinte al Consiliului Național al unui important partid politic, aflat în opoziție, ne spunea că „Obligativitatea declarării CNP-ului este o măsură scandaloasă care anulează practic securitatea datelor personale si oferă PDL un grup masiv de alegători virtuali numai buni de înviat la alegeri”. Și adăuga „Prin urmare, nu UE ne cere sa facem recensământ cu CNP, ci frica PDL că pierde puterea și inclinația naturală de a găsi noi metode de a fura identitățile oamenilor și de a înșela democrația”, pentru a termina cu un veritabil îndemn public la refuzarea recenzării: „În aceste condiții, fac un apel către toți concetățenii de a se proteja singuri în fața acestui abuz prin refuzul de a-și declara Codul Numeric Personal”. Această persoană a fost Prim-ministru al României înainte de recensământ.
Sub-înregistrarea de la recensământ a fost egală, prin simplă coincidență, cu ce ne spunea fostul Prim-ministru: „Astfel că, un eventual eșec al schemei piramidale 1 milion de voturi din scrisorelele pierdute ale domnului B (VG), va putea fi compensat de P…(VG)”
Sub-înregistrarea importantă de la recensământul din anul 2011 a provenit și din astfel de declarații iresponsabile.
________________________________
Autorecenzarea a evidențiat în primele zile unele inerente dificultăți în folosirea platformei. Probabil, această nouă tehnologie folosită în țara noastră (elaborată de specialiști ai Băncii Mondiale și ai Institutului Național de Statistică) nu este încă de perfecțiunea celor din alte țări iar eventuale intervenții de ameliorare se pare că nu sunt acum posibile, putând afecta întregul proces de autorecenzare. Utilizatorul poate însă folosi informații de orientare prin Call Center-ul de pe site-ul INS sau la adresa de email de pe același site la care se pot solicita informații. Utilizatori ai platformei au apreciat, în presă, autorecenzarea ca fiind „relativ simplă”.
Este greu de conturat tabloul autorecenzării în zilele și săptămânile care vin. Există o tendință de majorare a numărului celor recenzați pe zile și explicația s-ar putea găsi în faptul că multe persoane au dorit să se documenteze/informeze mai întâi asupra conținutului formularelor de recensământ și instrucțiunilor de înregistrare pe platforma de recenzare, instrucțiuni prezentate detaliat pe site-ul Institutului Național de Statistică. Informațiile numeroase apărute în presă asupra recenzării au avut și au și ele un rol important de informare asupra folosirii platformei de recenzare, stimulând înregistrarea. Dacă numărul celor autorecenzați s-ar menține la circa 100 de mii pe zi, s-ar putea ajunge la încheierea fazei, la 16 mai, la o proporție teoretică de o treime din populația țării recenzată. Proporția va consemna un interes considerabil al populației pentru recenzare și va asigura un climat favorabil și faza înregistrării cu recenzor.
Câtă populație a fost înregistrată pe județe și posibile origini ale diferențelor
O privire rapidă asupra distribuției județelor după numărul persoanelor recenzate la 1000 locuitori la sfârșitul celei de-a 10-a zi de recenzare (23 martie), în figura 1, evidențiază predominanța județelor având între 50 și 60 de locuitori recenzați. S-ar putea spune că s-a realizat o anumită omogenitate în auto-înregistrare. Sunt însă 9 județe cu valori mai mici de 40 – Vaslui, Suceava, Tulcea, Dolj, Harghita, Caraș-Severin, Bacău și, mai ales, județele Giurgiu și Mehedinți, având doar 32 și 26 locuitori recenzați la 1000 locuitori. În fruntea clasamentului se află județele Botoșani, Brașov și Ilfov, cu valori apropiate de 80. În Capitală erau 62. Cu valori în jur de 60 persoane recenzate se află județele Cluj, Teleorman, Neamț, Covasna, Constanța, Bistrița-Năsăud, Vrancea.
Tentativa de a identifica factori explicativi ai diferențelor nu găsește mult suport în ceea ce știm în acest stadiu al recenzării. Putem însă găsi un context social care le poate motiva într-o anumită măsură. Este vorba de gradul de urbanizare a județelor. Populația urbană are un nivel de educație mai ridicat decât cel al populației rurale, venituri mai mari, frecvență mai mare a unor ocupații din domeniul IT, dotare mai bună cu echipamente de comunicare. Figura 2, în care județele sunt plasate alfabetic după gradul de urbanizare și participarea la autorecenzare, aduce concretizarea influenței mediului social. Corelațiile sunt evidente, privind nivelul celor doi indicatori. Pe de o parte, număr de persoane recenzate (la 1000 locuitori) considerabil mai mare în Capitală și în județe cu grad mai ridicat de urbanizare – Brașov, Cluj, Constanța, Maramureș, Sibiu, Timiș, și număr net inferior în județele cu grad mai scăzut de urbanizare – Giurgiu, Călărași, Buzău, Bistrița-Năsăud, Bacău, Argeș.
Sunt câteva excepții de la regulă, județele Botoșani, Neamț, Teleorman, cu grad relativ redus de urbanizare și proporții comparativ mari ale recenzării populației. Județul Ilfov, având doar 47 la sută populație urbană și printre cele mai mari proporții de populație recenzată la 1000 locuitori (77), își manifestă și aici statutul său particular conferit de marile particularități demografice, economice, sociale, edilitare. Pentru județele Botoșani și Neamț, cu grad mic de urbanizare și proporții mari ale populației recenzate, o sumară investigație la INS a oferit răspunsul: în cele două județe și la nivelul Consiliului județean și la cel al Direcției de statistică a existat și există o foarte bună organizare și supervizare a desfășurării recensământului cu ecouri pozitive din partea populației. Probabil, și în cazul județului Teleorman lucrurile sau la fel. Este de admis că aceste proporții ridicate de înregistrare în județe cu grad mic de urbanizare s-au realizat și se realizează prin buna organizare a autorecenzării-asistate dar și prin interesul populației pentru recensământ.
Ce populație rezidentă ne va arăta recensământul?
După datele Institutului Național de Statistică populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de 19,2 milioane locuitori. La această cifră s-a ajuns plecând de la populația de la recensământul din luna octombrie 2011 și introducând datele asupra mișcării naturale și migrației externe cu schimbare de reședință de la data recensământului până la 1 ianuarie 2021. Calitatea celor două componente a determinat și calitatea cifrei menționate. Componenta naturală, numărul de născuți vii și de persoane decedate, este de calitate neîndoielnică. În ceea ce privește migrația externă, lucrurile sunt complicate. România nu a avut și nu are un sistem de înregistrare a numărului de emigranți plecați în alte țări pentru o perioadă de cel puțin 12 luni, pentru a fi excluși din populația rezidentă, potrivit standardelor statistice ale Uniunii Europene. Datele pe care le folosește INS sunt cele de la Eurosat și de la institutele naționale de statistică din celelalte 26 de țări. Nu toate aceste țări au date complete ca acoperire a datei de naștere a imigranților din România (pentru a determina vârsta), a duratei de ședere în țările respective și localitatea din România de unde au venit. De aici și dificultățile INS în determinarea numărului anual al populației rezidente (la începutul și la mijlocul anului). Cifra menționată poate fi considerată o estimație, la nivel național. Nu avem date asupra numărului populației rezidente pe localități și ne putem întreba ce planuri de dezvoltare s-au elaborat și se elaborează la nivel de localități și județe.
Un recensământ bine efectuat, cu interes și participare masivă a populației, ne va oferi date corecte detaliate asupra populației rezidente pe localități, împreună cu structurile acesteia pe sexe, vârste, nivel de educație, participare la activități economice. Este posibil ca numărul populației rezidente să fie diferit de cel estimat de INS. Cât de mult, o vom putea ști numai după un recensământ bine efectuat, cu participare masivă a populației. Este recensământul locuitorilor României și al condițiilor lor de locuit. O impecabilă oglindă a societății românești în anul 2022.
INTERVIURILE HotNews.ro