​ ​Vestea la care toți românii se bucură. Nu și Guvernatorul Isărescu

După 6 luni în care creșterea salariilor începuse să piardă din viteză, în aprilie anul acesta „inflația salarială” a repornit cu avânt. Față de aprilie anul trecut, salariul mediu net a urcat în aprilie cu peste 14%, încurcând efortul Băncii Naționale de a calma creșterea prețurilor.

Creșterile acestea de salarii sunt o veste excelentă pentru aproape toată lumea. Cu siguranță nu și pentru tabăra bancherilor centrali, care tind să privească cu multă rezervă creșterea salariilor. Motivul: banii veniți în plus la salarii se duc de regulă în consum, care în România e un consum dependent de importuri. De asemenea, creșterile salariale alimentează creeșterea prețurilor, adică exact ceea ce Isărescu încearcă să stopeze.

În  termeni anualizați, creșterea salariilor în octombrie 2023 a fost de 17,06%. Luna următoare, „inflația salarială” coborâse la 17%, iar în decembrie la 15%. În ianuarie dinamica salarială a fost de 14,2, după care în februarie a scăzut la 14. În martie inflația salariilor se aplatizase pâna la nivelul de 13,8%, după care din aprilie 2024 a urcat la peste 14%

Datele privind creșterea salariilor nete au fost transmise vineri de INS, care remarcă faptul că au existat și creșteri de aproape 40% ale salariilor nete (în industria petrolului), iar în domeniul farma sau petrochimie (fabricarea îngrășămintelor, a cauciucurilor șamd) creșterile au fost de asemenea de peste 25-30%.

h2: De de e îngrijorat Isărescu legat de creșterea salariilor

• Accelerarea ritmului remunerării pe salariat (18,5 la sută, +0,9 puncte procentuale față de trimestrul III 2023) a fost însoțită de o cvasistagnare a ritmului de creștere a productivității muncii (2,7 la sută), persistența decalajului considerabil dintre cei doi indicatori fiind de natură a exercita în continuare presiuni inflaționiste pe partea costurilor cu forța de muncă.
• Este esențială reechilibrarea cât mai rapidă a dinamicii creșterilor salariale, deja extrem de consistente, cu cea a productivității muncii, proces care va favoriza nu doar revenirea treptată a ratei inflației către țintă, ci și evitarea unor pierderi de competitivitate externă a economiei românești.
• Majorări salariale suplimentare ar fi de natură să implice abateri consistente în sus ale inflației de la traiectoria proiectată.
• Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei inflației decurgeau din conduita viitoare a politicii fiscale și de venituri, având ca surse dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor.
• Pe măsura refacerii și, ulterior, a consolidării puterii de cumpărare a populației, consumul privat va redeveni principalul resort al creșterii economice. Decisivă va fi evoluția robustă a venitului disponibil real al gospodăriilor, susținută de continuarea dezinflației și de creșterile salariale, atât cele din sectorul privat (inclusiv ca urmare a unor noi majorări anunțate ale salariului minim), cât și, în special în acest an, de cele din sectorul public. Totodată, se anunță creșteri ample ale transferurilor sociale, atât cele asociate implementării, începând din septembrie, a noii legi a pensiilor, cât și, ulterior, ca urmare a aplicării de la 1 ianuarie 2025 a algoritmului standard de indexare a acestora.
• Activitatea industrială autohtonă continuă să se confrunte cu dificultăți multiple, pe fondul cererii externe modeste, în timp ce dinamica salarială rămâne consistentă.

(sursa: cel mai recent Raport asupra Inflației- mai 2024)
 
Cele mai mari salarii nete s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (11971 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2787 lei).

h2: Aprilie 2024 comparativ cu Martie 2024

Cele mai semnificative creşteri ale salariilor s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 35,5% ȋn extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, respectiv cu 27,4% în extracţia cărbunelui
• între 10,0% și 16,0% în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, extracţia minereurilor metalifere, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor;
• între 4,0% și 8,5% în alte activităţi extractive, repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor şi echipamentelor, activităţi de servicii anexe extracţiei, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), fabricarea altor mijloace de transport, industria metalurgică, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), cercetare-dezvoltare, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii).

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna martie 2024 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale sau anuale, al 13-lea salariu, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 34,6% în fabricarea produselor din tutun;
• între 9,5% și 15,0% în fabricarea băuturilor, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), activităţi de editare, telecomunicaţii, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrǎri audio şi activităţi de editare muzicalǎ (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe);
•  între 3,0% și 6,0% în fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, tranzacţii imobiliare, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice.

În sectorul bugetar , în luna aprilie 2024, câştigul salarial mediu net a scăzut uşor faţă de luna precedentă în învăţământ (-1,7%), respectiv în sănătate şi asistență socială (-0,1%). Câştigul salarial mediu net a crescut uşor comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (+1,4%).